Cie ie pa na frasa?
|
Ncuei daduman Laura abenëura.
|
Do avëi liet chësta secuënza de paroles, ne n’iesen nia boni de capì l senificat; la ie nsci ajache l mancia l verb.
|
|
Ncuei daduman ie Laura leveda abenëura.
|
Sce n liej la segonda secuënza, che à n verb de modus finà: ie leveda, ie l senificat tler. Te chësc segondo cajo pudons rujené de na frasa [dal lat. phrasis, gr. phrásis, der. de phrázō ‘dì’]. La frasa ie, nfati, na secuënza de paroles che à n senificat cumpletà, che vën a se l dé ntëur a un n verb. L verb ie perchël l cuer dla frasa.
|
3.1.1 La frasa scëmpla
L ie doi sortes de frases:
- la frasa scëmpla, nce dita proposizion, che vën a se l dé de gra a n sëul verb.
Marion studieia rus.
Marion cujina uni di zeche d’auter.
Ntan l temporal ie Marta jita a sosta.
Per ejëmpl ne n’ie la secuënza longia de paroles: la scatula sun mëisa daujin ala majon de Sandra, sor de Petra nia na frasa.
La parola: Maia ie ntant sce na frasa metuda adum da un n predicat.
L cian baia ie na frasa scëmpla ajache la à mé un n verb.
Nce la frasa che vën do, scialdi plu longia, ie na frasa scëmpla scebën che la ebe 54 paroles, ajache la à mé un n verb: ons abinà.
Tl bosch daujin ala cësa de mi nëine, plën de lëns da fueia y da odla, scialdi granc y auc, cun de bela rames spësses y pleces de uni sort de formes, ons abinà, mi cumpanies y ie, n bel pra per nosta grupa dalonc dai curiëusc y dai autri cumpanies de nosta scola.
Ajache n posse rujené de frasa ne n’iel nia mpurtant la lunghëza o l cuntenut dla grupa de paroles cuncedes via n secuënza. L ie al incontra fundamentel che l sibe danter chëstes n verb, a chël che tla sintassa ti vëniel dit predicat (dal latin praedicātum ‘chël che vën dit’), ntëur a chël che se concia ite l’autra paroles.
Na frasa possa nce mé vester metuda adum da n verb cun l pronom espletif l danora.
L pluev. L nëiv. L jeta. L tampestea.
3.1.2 La frases nomineles
L ie nce frases zënza verb, dites frases nomineles, ajache les ie metudes adum mé da elemënc nominei (sostantifs y agetifs o partizips agetivei).
Te n valgun caji ie l verb sotntendù y n possa se l audì ora dal cuntest:
Gheneda zënza auti, mé vel’ un sun tretuar.
L verb sotntendù cun l pronom espletif ie:
L ie gheneda zënza auti.
L ie mé vel’ un sun tretuar.
L ie frases nomineles metudes adum mé da una na parola: Pruibì! y l ie paroles, la paroles-frases, che à la ncëria de crië frases da sëules, coche sci y no (cfr. paroles olofrastiches). La frases nomineles vën dant suvënz te n dialogh che n se giamieia via y ca:
Cie possi pa fé? – Mé zeche. – Cie? – Jì a cësa. – Can? – Śën.
La frasa nominela vën dant nce:
- canche l cuntest juda a capì saurì l predicat. Per ejëmpl tla respostes:
Me juda pa zachei a finé l lëur? Ie! (= Ie te jude a finé l lëur).
Bon di! A tosc!
Ciau, a duman sun Ciampinëi.
Desgrazia sun i crëps, trëi morc.
Ancunteda danter i presidënc de stat ala cunferënza sun l ambient.
3.1.3 I sintagmes
La frasa ne n’ie nia na scëmpla cumpëida de paroles, ma n sistem struturà. Per capì si strutura iel bujën de recunëscer la funzion dla paroles y i liams che les lieia. Uni frasa se lascia tò ndalauter te na lingia de uniteies sintatiches de basa a chëles che n ti dij sintagmes (dal grech sỳntagma ‘cumbinazion’): singula paroles o, plu suvënz, grupes de paroles, che tol su la medema funzion sintatica.
Te uni frasa ie la grupa dl soget y la grupa dl predicat i doi sintagmes fundamentei, ajache l soget y l predicat ie la doi seves dla frasa.
Fajon n ejëmpl cun chësta doi frases:
Ti chedri de chisc doi ejëmpli ons auzà ora la uniteies sintatiches fundamenteles (o sintagmes). Te uni retangul de chësc schema ons n sintagma scëmpl.
Aldò dl elemënt che determinea la funzion sintatica de duta la grupa de paroles, pudons desferenzië de plu sortes de sintagmes:
I sintagmes nominei (SN) ie furmei da:
- inuem: Flavia
- articul + inuem: l liber
- articul + inuem + agetif: l liber nuef
- agetif + inuem: gran majon
Mpede n inuem pudons avëi uni pert dl descurs tla funzion de inuem:
- n pronom: duc
- n agetif sostantivà: i ladins
- n infinitif sostantivà: l bever
- n averb sostantivà: l bën
I sintagmes verbei (SV) ie metui adum da:
I sintagmes preposizionei (SP) ie metui adum da:
- inuemes o pronoms a chëi che l ti va danora na preposizion scëmpla: di mutons
- inuemes o pronoms a chëi che l ti va danora na preposizion articuleda: dla majon
- na locuzion preposizionela: tres mesun de n cabl.
I sintagmes averbiei (SA) ie furmei da:
- n averb: debota
- na locuzion averbiela: al plu prësc
|
Flavia
|
mët
|
debota
|
l liber nuef
|
sun mëisa
|
dla gran
majon
|
di mutons
|
|
|
SN
grupa
dl soget
|
SV
|
SA
|
SN
|
SP
|
SP
|
SP
|
|
Grupa dl predicat
|
Te chësc ejëmpl ie la grupa dl soget n sintagma scëmpl: Flavia; la grupa dl predicat ie, ntant sce, n sintagma cumples, metù adum da de plu sintagmes scëmpli: mët / debota / l liber nuef / sun mëisa / dla gran majon / di mutons.
3.1.4 Soget, predicat y espanscions
Soget y predicat ie i elemënc fundamentei dla proposizion cun n liam strënt danter ëi, sibe dal pont de ududa morfologich (n possa dì: ie maie ma nia *ie maia) sibe da chël semantich (n possa dì: l cian baia ma nia *l fier da paidelné baia).
Al soget y al predicat possen ti njunté de d’autri elemënc che prezisea, arichësc o cumpletea si senificat. A chisc elemënc ti dijen espanscions.
L ie trëi sortes de espanscions: i atribuc, la aposizions y i cumplemënc.
- I atribuc ie agetifs che se lieia diretamënter a n inuem.
L majer fra / de David // me / à spiegà / n curt / l problem / de conc.
- La aposizions ie inuemes che n njonta a n auter sintagma nominel.
Daniela, / la sor / de Maria, // me / à / spiegà / n curt / l problem / de conc.
- I cumplemënc ie inuemes o pronoms (che ie da sëui o cun na preposizion che ti va danora), o nce averbs, che njonta senificac al predicat, al soget o a n auter sintagma.
L majer fra / de David // me (= a mi) / à spiegà / n curt / l problem /
de conc.
Atribuc, aposizions y cumplemënc possa se lië a uni sintagma dla frasa, unfat ce funzion logica che l à. Pudon, perchël, avëi:
L cian / de Maria // baia.
cumplemënt
L gran cian // baia.
atribut
L cian / de Maria / n cocker // baia.
cumplemënt / aposizion
- espanscions dl predicat che ie for cumplemënc:
L cian de Maria // baia ai ujins.
cumplemënt
N giat asvelt / ti muvimënc // me / à sgraflà.
cumplemënt
cumplemënt / cumplemënt / aposizion
3.1.5 Espanscions che ie de bujën y espanscions facoltatives
Danter la espanscions dl predicat possen desferenzië chëles che toca da vester y chëles facoltatives o de njonta. La espanscions che ie de bujën ie chëles che se damanda l senificat dl verb, che, scenó, tumëssa ora nia cumpletà; la espanscions facoltatives njonta informazions mplu al senificat dl verb, ma che ne porta nia pro ala cumpletëza dla frasa.
Erika à maià. → frasa stluta ju: l predicat ne n’à nia bujën
de espanscions.
Erika à ancuntà. → frasa nia stluta ju: l ie bujën almanco de na
espanscion: à ancuntà na cumpania, truepa jënt.
L soget y la espanscions che ie de bujën ie i argumënc dl verb. Pudon avëi:
- verbs cun n argumënt, a chisc ti bastel n soget per avëi n senificat cumpletà; l’autra espanscions dl predicat à, sce n cajo, mé n valor de njonta:
| L cian |
baia. |
|
L cian |
baia |
tresora. |
| (soget) |
|
|
(soget) |
|
|
| argumënt 1 |
|
|
argumënt 1 |
|
(espanscion facoltativa) |
– sce i ie transitifs se damandi n soget y n cumplemënt oget:
– sce l ie intransitifs se damandi n soget y n cumplemënt indiret:
| La ujina |
à abinà |
n giat. |
|
Edith |
sta |
te Sëlva. |
| (soget) |
|
(“cie?”) |
|
(soget) |
|
(“ulà?”) |
| argumënt 1 |
|
argumënt 2
|
|
argumënt 1 |
|
argumënt 2
|
- verbs cun trëi argumënc, che, deberieda cun l soget, se damanda n cumplemënt oget y n cumplemënt indiret o doi cumplemënc indirec:
| Karl |
à mprestà |
si roda |
a mi fra. |
| (soget) |
|
(“cie?) |
(“a chi?”) |
| arg. 1 |
|
arg. 2
|
arg. 3
|
- verbs cun cater argumënc (reres).
| Peter |
ciancia |
na poesia |
dal ladin |
tl tudësch. |
| (soget) |
|
(“cie?) |
(“da cie?”) |
(“a cie?) |
| arg. 1 |
|
arg. 2
|
arg. 3
|
arg. 4
|
| Paolo |
sposta |
la scatules |
dal magasin |
te butëiga. |
| (soget) |
|
(“cie?) |
(“da ulà?”) |
(“a ulà?) |
| arg. 1 |
|
arg. 2
|
arg. 3
|
arg. 4 |
L ie nce n valgun verbs che ne n’à nia bujën de argumënc. L se trata dantaldut de verbs impersonei meteorologics, cun l pronom espletif l danora: nevëi, pluvëi, tampesté y n.i.
L nëiv. L pluev. L tampestea.
Sambën che l ie for mesun njunté ala espanscions che ie de bujën, nce mo d’autra espanscions facoltatives sëuraprò:
L cian // à baià / nsëira / tresora.
La ujina // à abinà / n giat / sun streda.
Cfr. n chësc cont l cap. 4.1.1: La valënza verbela o dl verb.
Co dijen pa? – Co scrijen pa?
Verb o predicat?
A dì bela l’aurità iel la medema cossa: uni verb ie nce n predicat ajache l à la funzion de “perdiché”, de dì zeche n cont dl soget. Per l solit vëniel adurvà la parola predicat per mustré su la funzion dl verb cun l’autra pertes dla frasa y verb per auzé ora n valguna carateristiches spezifiches coche l tëmp, l modus, l genus.
Alexander cëla la televijion.
L predicat ie l verb cëla. Suvënz vën la paroles verb y predicat adurvedes sciche sinonims.
Strutura dla frasa scëmpla
