|
I popsc recunësc la oma bele dai prim dis de vita.
|
Cun i strumënc dla analisa gramatichela abinons i inuemes popsc, oma, dis, vita; l verb recunësc; l agetif prim; i articuli i, la; la preposizion articuleda dai y la preposizion scëmpla de; l averb bele. De chësta categories gramaticheles à n valgunes nce na flescion: popsc ie n inuem masculin plurel, cuncurdà cun l articul masculin plurel i y cun l verb recunësc, che ie indicatif presënt coniugà tla 6ª persona; oma y vita ie doi inuemes feminins singuleres.
|
|
I popsc recunësc la oma bele dai prim dis de vita.
|
Cun i liams logich-sintatics, che à da nfé propi cun la strutura dla frasa y che ie l oget dla analisa logica ons n soget i popsc, che fej na azion reprejenteda dal predicat verbel recunësc, l’azion toma sun l cumplemënt oget la oma. A cumpleté l senificat iel l cumplemënt de tëmp bele dai prim dis y l cumplemënt de spezificazion subordinà a chël de tëmp de vita che nes dij che la azion vën dant bele da n cër mumënt incà.
|
La pert dla gramatica che studieia i liams danter la paroles y la frases ie la sin- tassa. La sintassa dla proposizion studieia la relazions danter i elemënc de na frasa; la sintassa dla perioda studieia la relazions danter la proposizions de na perioda.
La categories sintatiches che pudon auzé ora de gra ala analisa logica ie l soget, l predicat, i cumplemënc (cumplemënt oget, cumplemënt predicatif, cumplemënt indiret), l atribut, l’aposizion.
La analisa gramatichela à la funzion de abiné ora y de descrì la categories gramaticheles (o pertes dl descurs), de chëles che fej pert la paroles che ie tla frasa (articul, inuem, verb, averb y n.i.).
La paroles muessa unì cuncedes ite tenian cont dla regules de gramatica dl ladin gherdëina.
Heidi à gën i tieres. Sabine ie na sculea lezitënta.
Sce la regules ne vën nia tenides ite, ne vëniel nia a se l dé na frasa. Nfati:
*I gën Heidi tieres à. *Na lezitënta Sabine ie sculea.
Chëstes ie secuënzes metudes adum cun la medema paroles dla frases dant, ma les ne n’ie nia frases, ajache les ne tën nia ite la regules de gramatica dl ladin gherdëina y perchël ne n’ales nia n senificat cumpletà.
L eserzize fundamentel per analisé la strutura sintatica dla proposizions ie l’analisa logica, cun chëla che n abina ora la categories o funzions sintatiches che fej na frasa (l soget, l predicat, i cumplemënc y n.i.).
- Prim var:abiné ora i predicac.
Dantaldut muessen abiné ora duc i predicac, partian su la singula frases. Lecordete che l predicat possa vester na forma verbela scëmpla (vëije), na forma verbela cumposta o pronominela (on udù; fova unic udui; se cëla), n verb servil, de gauja o fraseologich cun l infinitif (ue udëi; lascia vester; son tl lëur de cialé), n verb copulatif a chël che se njonta n inuem o n agetif (ie na jëuna; ie lezitënt).
- Segondo var:abiné ora i sintagmes.
N muessa desferenzië i sintagmes scëmpli cun chëi che ie metuda adum la frasa. Lecordete che i articuli, la preposizions y la locuzions preposizio- neles vën ratedes pert integranta dl sintagma che i tol ite (la lum, sun liet, dan porta, daujin a y n.i.); l medemo prinzip vel sce l vën dant negazions (ne vëije nia, nia for) y congiunzions (y l’oma). I averbs y la locuzions averbieles fej ora n sintagma autonom (nsëira, egoisticamënter, vel’ iede y n.i.); nce i pronoms tlitics (o particules pronomineles) à for na funzion logica y n muessa i analisé a pert (Ie l é udù → Ie / é udù ël).
- Terzo var:analisé i sintagmes.
A chësc pont posses abiné ora l soget (pian via dal predicat); nce sce l ie sotntendù, muessel purempò unì auzà ora. Ala fin muesses ti dé n inuem ai singuli sintagmes: atribut, aposizion, cumplemënt (uniun cun si inuem, che uderon plu inant).
La categories sintatiches che pudon auzé ora de gra al’analisa logica ie:
Tradizionalmënter vën l’analisa logica fata auzan ora i elemënc defrënc dla frasa y scrijan daujin a uniun cie che i ie.
La scuadra da oradecà à batù chëla de nosta scola saurì.
La scuadra = soget
da oradecà = atribut
à batù = predicat verbel
chëla = cumpl. oget
de scola = cumpl. de spezificazion
nosta = atribut
saurì = cumpl. de maniera
L soget muessa unì auzà ora nce sce l ie sotntendù.
On perdù.
Nëus = soget sotntendù
on perdù = predicat verbel
Chësc sistem mët mé “etichëtes”, ma l nes dij nia n cont dla strutura dla frasa; tan plu che l sforza datrai a mudé l orden dla paroles: de nosta scola ie deventà de scola / nosta. Perchë iel miec scrì a cie che se lieia uni atribut o cumplemënt dl inuem:
La scuadra = soget
da oradecà = atribut dl soget
à batù = predicat verbel
chëla = cumpl. oget
de scola = cumpl. de spezificazion dl cumplemënt oget
nosta = atribut dl cumpl. de spezificazion
saurì = cumpl. de maniera dl verb
Datrai per ne messëi nia spedicé su massa la frasa, vëniel lascià liei adum sin- tagmes cumposć.
La scuadra da oradecà = soget + atribut
à batù = predicat verbel
chëla = cumpl. oget
de nosta scola = cumpl. de spezificazion + atribut
saurì = cumpl. de maniera
Per rejons de sauridanza vëniel suvënz scrit la funzion, te na maniera scurteda, dessot o dessëura ai cumpunënc dla frasa.
La scuadra da oradecà à batù chëla de nosta scola saurì.
sog. + atr. p.v. c.og. + c.spez. c.man.
3.5.1 Soget y predicat
Soget y predicat (chësc ie l inuem dl verb tla sintassa) ie i doi elemënc fundamentei dla frasa (o proposizion).
- L soget ie l pië via logich dla frasa: sibe che l vënie dan l verb (i parënc ruva nsnuet), sibe che l vënie do (nsnuet ruva i parënc). La carateristiches morfologiches dl soget determinea la forma dl verb nstës.
- L verb à la funzion sintatica de predicat. L predicat ie l elemënt dla frasa che dij (perdica) zeche n cont dl soget y cuncurdea cun ël tla persona, tl numer y, te vel’ cajo, nce tl genus.
L predicat y l soget ie liei strënc danter ëi, sibe dal pont de ududa morfologich (pudon dì: ie maie, ma ne pudon nia dì: *ie maion) che dal pont de ududa semantich (pudon dì: l cian baia, ma ne pudon nia dì: *l castl baia).
Al soget y al predicat possen njunté, coche on udù, de d’autri elemënc che slergia ora y cumpletea si senificat. A chisc elemënc ti dijen espanscions. L ie trëi sortes de espanscions: i atribuc, la aposizions y i cumplemënc.
- I atribuc ie agetifs che se lieia diretamënter a n inuem.
La majera sor / de Sara // me / à spiegà / n curt / l problem / de conc.
- La aposizions ie inuemes che vën njuntei a n auter sintagma nominel.
Marta, / la sor / de Sara, // me / à spiegà / n curt / l problem / de conc.
- I cumplemënc ie inuemes o pronoms (da sëui o a chëi che ti va danora na preposizion), o nce averbs, che njonta senificac al predicat, al soget o a n auter sintagma.
La majera sor / de Sara // me (= a mi) / à spiegà / n curt / l problem /
de conc.
3.5.2 L soget
L soget ie l elemënt dla frasa de chël che l predicat dij zeche y cun chël chel l cuncurdea tla persona, tl numer y te n valgun caji tl genus:
La mujiga ie si pascion.
Ëila ie bele pieda via.
Cujiné ie si lëur.
L soget à doi carateristiches fundamenteles:
- l ie n inuem (cun o zënza n articul danora), n pronom che ie dan – o plu dinrer – do l verb, ma l possa nce vester unfat ciuna pert dl descurs (agetif, verb, averb, nchinamei articul o preposizion), mé che la muessa unì sostan- tiveda, chël uel dì che la muessa deventé n inuem:
La mujiga ie si pascion.
Ëila ie bele pieda via.
(L) cujiné (= verb sostantivà) ie si lëur.
Sonia ie daulëibon.
Chëla ie daulëibon.
A Luca (ti/i) plej la mujiga.
- l ne ti va mei danora na preposizion, no scëmpla y no articuleda. Frases coche chëstes tlo dessot ne sta nsci nia mpe:
*Ala mujiga ie si pascion. *Per i lauranc ie ruvei.
N generel ie l soget:
- l argumënt prinzipel de chël che rejona l verb:
L fumé fej mel ala sanità.
- l elemënt che dà al verb la desinënza de persona y de numer:
L mut ie ruvà tert.
La mutans ie ruvedes abenëura.
L soget mostra su:
- tla frases cun n verb atif, chi o cie che fej l’azion dita dal predicat:
Rita cianta.
- tla frases cun n verb passif o reflessif, chi o cie che patësc l’azion dita dal predicat:
Robert vën judà dai cumpanies.
Carlo se leva ju.
- tla frases cun n verb che auza ora na condizion o na maniera de vester che à da nfé cun chi o cie che ie te na cërta condizion o à na cërta cualità:
Chëla jëuna ie drët lezitënta.
Chël berba semea scialdi da plajëi.
Tl tudësch ie l’esprescion dl soget de ublianza; tl ladin, al incontra, possen nce l lascé demez, ajache l ie sotntendù. Nce canche l soget ne n’ie nia scrit ora nes dij la desinënzes verbeles chi che l ie minà:
scote su = ie scote su
scota su = ël/ëila/tu scota su
L soget ie sotntendù:
- canche l verb ie tl imperatif:
Lasceme! (= tu lasceme)
Scota! (= tu scota)
- tla prima persona singulera o plurela:
Vede gën sa mont (= ie vede).
Jon a cumpré ite (= nëus jon).
Co recunëscer l soget
Se udëi ora la carateristiches formeles dl soget ie mpurtant, ma l ne n’ie nia assé per l recunëscer a puntin, ajache l ie n valgun cumplemënc che à la medema carateristiches.
La sëula maniera per recunëscer cun segurëza l soget ie chëla de analisé l liam che l à cun l predicat, ajache l soget determinea la morfologia dla usc verbela che ie l predicat (la persona, l numer y, canche l ie, l genus).
Sce l predicat ie na forma verbela che ie deberieda cun l ausilier vester, cuncurdea l soget nce tl genus.
L laurant ie stanch. La lauranta ie stancia.
3.5.3 La posizion dl soget: l cunesciù y l nuef
Tla majera pert dla frases (ma nia for) ie l soget al prim post y dan l verb y dan l pronom ti/i:
1ª La mujiga (soget) ti/i plej da stramp a Alexander.
Datrai, ntant sce, vën l soget do l verb o nchinamei ala fin dla frasa:
2ª A Alexander ti plej da stramp la mujiga (soget).
Co pa nsci? Ciuna ie pa la defrënza sce n mët l soget al scumenciamënt dla frasa o ala fin? Per l capì iel bon lecurdé che la comunicazion linguistica se stiza sun l muever dal cunesciù al nuef; per l solit pions via da zeche che nosc interlocutëur cunësc y pona ti comunicons informazions nueves. Te nosc ejëmpli ie la prima frasa plu adateda sce n dà n majer pëis ala mujiga; la segonda frasa ie, ntant sce, plu adateda sce n uel ti dé plu pëis a chël che ti plej a Alexander (la mujiga ti plej da stramp).
L ie nce de d’autri caji, te chëi che ne vën nia tenì ite la secuënza soget – verb. Ie dije:
Duc (soget) critichea, a paroles, la viera.
Ma posse nce dì:
La viera, a paroles, la critichea duc (soget).
La viera ie danora nce sce l ie n cumplemënt oget, ajache la mostra su la prima cossa a chëla che n pënsa y l soget duc vën do. La viera vën cherdeda mo n iede dal pronom la. Sce raide, ntant sce, chësta frasa tl passif devënta la viera l soget:
La viera (soget) vën criticheda, a paroles, da duc.
3.5.4 L soget sotntendù
Tl tudësch muessen tan che for pronunzië l soget. Tl gherdëina, coche tl talian, possa l soget nce vester suvënz sotntendù. Chësc fenomen, a chël che n ti dij elissa dl soget, ie puscibl ajache la desinënzes verbeles tleca tl gherdëina per se audì ora la persona y l numer dl soget.
Vede (soget sotntendù: ie vede) a cësa.
Rejona (soget sotntendù: tu rejona )!
Jon (soget sotntendù: nëus jon)!
Te puec caji mancia l soget defin. Chësc suzed cun i verbs impersonei: l pluev, l nëiv, l tampestea o la locuzions: l ie frëit, l ie ciaut y cun la formes n (entlitich o protlitich) + verb intransitif: n ruverà abenëura; tlo maien bon.
Canche i verbs ie metui adum cun l n passivant ons n soget; nfati chisc verbs ie de forma passiva y perchël ai n soget dit ora.
Tlo vënden pan (= tlo vëniel vendù pan).
N conta stories ncherscëules (= stories ncherscëules vëniel cuntà).
N dij che chël sibe n feter stroligo (= che chël sibe n feter stroligo vëniel
dit; te chësc cajo ons duta na frasa che fej da soget: frasa sogetiva).
3.5.5 L predicat
L predicat ie l elemënt dla frasa che dij (perdica) zeche n cont dl soget y cuncurdea cun ël tla persona, tl numer y, te vel’ cajo, nce tl genus.
L liam che lieia soget y verb ie scialdi strënt y, coche n vëija, curespuendel mor- fologicamënter, ajache l soget determinea la persona y l numer dl verb. Dijon: l cian // baia, ma sce l soget devënta plurel dijons: i cians baia. La forma dl verb resta unfat tl gherdëina, sibe tl singuler che tl plurel.
L predicat possa vester de doi sortes: predicat nominel y predicat verbel.
- L predicat nominel ie metù adum da na usc dl verb vester, a chëla che n ti dij copula (na parola latina che uel dì ‘liam’) y da na pert nominela: n inuem o n agetif, a chël che n ti dij inuem dl predicat. L inuem o l agetif se referësc al soget:
Rita // ie na muta. Rita // ie blòta.
L predicat nominel ie na forma de predicat che dà esprescion a na condizion, na cualità, na maniera de vester dl soget.
Matteo // ie n studënt.
Lukas // ie lezitënt.
Robert // ie n mut daulëibon.
I verbs copulatifs coche: sté, resté, semië, deventé y n valgun verbs passifs coche: unì dit, unì cherdà, unì numinà, unì lità, unì stimà, unì cunscidrà, ie assimilei a vester; coche chësc verb ai la funzion de liam danter l soget y n inuem o n agetif che se referësc al soget.
L predicat nominel vën a se l dé dal liam de doi elemënc:
- na forma dl verb vester, a chëla che n ti dij copula;
- n agetif o n inuem, a chël che n ti dij inuem dl predicat o pert nominela dl predicat.
- L predicat verbel ie metù adum da uni verb che ne sibe nia vester, (o n verb copulatif) tla forma ativa, passiva o pronominela:
Rita // studieia. Rita // ie unida judeda. Rita // se à njenià ca.
Lecordete
Vester: n verb cun de plu funzions
Vester à na coniugazion iregulera y l à trëi funzions sintatiches mpurtantes:
- ausilier ti tëmps cumposć de n valgun verbs intransitifs: son jit, fove ruvà. Coche ausilier ne n’al nia n senificat autonom y l ie mé sciche pert de na usc verbela de n auter verb;
- copula de n predicat nominel y nce te chësc cajo ne n’al nia n senificat autonom, ma l à la funzion de fé da puent danter soget y inuem dl predicat: Luis ie n aucat; Carla ie blota;
- predicat verbel canche l à un di trëi senificac de vester da garat: l ne n’ie plu degun mëiles; vester nzaul: son a Persenon; vester de zachei: la roda ie de mi fra.
3.5.6 La espanscions: atribut, aposizion, cumplemënc
Al soget y al predicat possen njunté de d’autri elemënc y a chisc ti dijen espanscions: i atribuc, la aposizions y i cumplemënc.
Uni elemënt nominel, unfat ce funzion che l à tla frasa, possa se destënder ora tres cumplemënc, atribuc y aposizions.
Pudon avëi:
L cian (soget) de Lidia (cumplemënt) // baia.
L gran (atribut) cian (soget) de Lidia (cumplemënt) // baia.
L cian (soget) de Lidia (cumplemënt), n cocker (aposizion) // baia.
- espanscions de cumplemënc:
N giat // à sgraflà / l gran (atribut) cian (cumplemënt oget)
dl ujin (cumplemënt de spezificazion), n cocker (aposizion).
- espanscions dl inuem dl predicat o de n atribut:
L cian de Lidia // ie agressif (inuem dl predicat) cun chëi che l ne
cunësc nia (cumplemënt).
N giat (soget) asvelt (atribut) sciche na schirlata (cumplemënt) //
l à sgraflà.
3.5.7 L atribut
L atribut ie n agetif che se lieia diretamënter a n inuem per l cualifiché o l determiné:
n fonz lucënt la paroles adatedes de biei libri
chëla paroles n bon cuech la majera sor
Lecordete
Nia for à n agetif la funzion de atribut; canche l se lieia al inuem cun n verb al la funzion de cumplemënt predicatif (l fonz semea lucënt) o de inuem dl predicat (l fonz ie lucënt).
3.5.8 L’aposizion
La aposizion ie n inuem (o n agetif sostantivà) che se njonta diretamënter a n auter inuem, dant o do, per l descrì miec:
L aucat Senoner ie de Urtijëi.
Jiron a vijité Viena, la capitela.
Pudon dì che l’aposizion ie n inuem che se astiela coche n atribut. Dinrer ie la aposizion mé n inuem coche i ejëmpli dessëura. Per l solit ti vëniel njuntà al inuem che fej da aposizion d’autri elemënc:
Viena, la capitela dl’Austria, ie na gran zità.
3.5.9 I cumplemënc
I cumplemënc ie espanscions che possa se lië a uni sintagma dla frasa (l soget, l predicat, n atribut, n’aposizion, n auter cumplemënt) per pité de plu informazions. N valgun cumplemënc (oget, predicatif dl soget y dl oget, termin, agënt) se lieia dantaldut al predicat; de d’autri n majera pert a elemënc nominei.
La funzion de cumplemënt possa unì sëurantëuta da inuemes (o da d’autra pertes dl descurs sostantivedes), da pronoms o averbs (y te chësc cajo ti dijen cumplemënc averbiei).
N cumplemënt possa vester metù adum da:
É udù Marion.
Robert ruva nsnuet.
- n inuem cun n articul danora:
É ancuntà l dutor.
- n inuem o n pronom cun danora na preposizion o locuzion preposizionela:
Vede a scola.
É rujenà cun ëi.
L à messù la dé su per gauja dl frëit.
La espanscions dl predicat ie for fates de cumplemënc, che possa vester direc (cumplemënt oget) o indirec (canche l ie danora na preposizion). Vel’espanscion va de bujën, ajache l senificat dl verb se l damanda, che, scenó, tumëssel ora nia cumpletà. De d’autra espanscions possen mëter leprò o nce nia; chëstes possa junté pro pertes senificatives, ma che ie mé mplu.
L mut à maià
ie na frasa cumpleta: l predicat ne se damanda nia espanscions.
L mut à ancuntà
ie na frasa nia cumpleta: per cumpleté l senificat dl verb ancunté iel bujën
almanco de una na espanscion: ... n cumpani.
Vel’ verb se damanda plu de una espanscion:
Marion // ti à scincà / la lum / a Karin.
L ie doi espanscions ajache, sce n scinca, scinchen zeche a zachei.
Lidia // ne n’ie nia bona / de fé dl mel.
Zënza l’espanscion de fé dl mel (lieda al agetif bona) ne fossa la frasa nia
cumpleta.
La tendënza / de cumpré / njins eletronics // ie scialdi chersciuda.
Zënza l’espanscion de cumpré (lieda al inuem tendënza) ne fossa la frasa
nia cumpleta.
Mplu iel mesun slargë ora la frases dessëura cun espanscions facoltatives:
L mut // à maià / nsëira / cin bales.
L mut // à ancuntà / n cumpani / te Val.
Marion // ti à scincà / gën / la lum / da mëisa / a Karin / de Urtijëi.
I cumplemënc vën desferenziei danter direc y nia direc aldò de coche i se concia ite tla frasa:
- i cumplemënc direc se lieia diretamënter al elemënt da chël che i depënd y i ne n’à nia bujën de preposizions:
É ancuntà la ujina. É abinà na varëta.
- i cumplemënc indirec se lieia al elemënt da chël che i depënd belau for tres preposizions o na locuzion preposizionela:
É rujenà cun la ujina. É abinà n tacuin sota mëisa.
Di cumplemënc indirec fej nce pert i pronoms atons:
Ti/i é scrit (= é scrit a d’ëila/a d’ël).
- i cumplemënc dl inuem/dl soget se lieia al soget. L ie chëi de: spezificazion, partitifs, denominazion y i cumplemënc dl verb ie: l cumplemënt oget, cumplemënt predicatif dl oget y duc i autri.
La sor de Jennifer Lopez à apustà na suite tl Grand Hotel.
- i cumplemënc dl verb se lieia al predicat:
La sor de Jennifer Lopez à apustà na suite tl Grand Hotel.
- I cumplemënc averbiei plu che cumpleté l senificat dla parola, da chëla che i depënd, i mudela, tulan su la funzion sciche chëla de n averb: L’oma de Petra à nvià si cumpania sa mont (= iló, cassù). Ma tl cajo de: L’oma de Petra à nvià si cumpania, ne n’ons nia cumplemënc averbiei, che pudëssa unì giamiei ora cun d’autri averbs.
Desferenzië i senificac di cumplemënc ne n’ie nia for saurì y tla gramatiches possen abiné tlassificazions defrëntes, dantaldut per chël che à da nfé cun i cumplemënc indirec.
De mpurtanza iel savëi da recunëscer n valgun cumplemënc fundamentei:
- l cumplemënt oget (l possa mé depënder da n verb transitif);
- i cumplemënc predicatifs dl soget y dl oget;
- l cumplemënt d’agënt (l possa mé depënder da n verb te na forma passiva);
- de d’autri cumplemënc indirec: cumplemënc de termin, de spezificazion, de luech, de tëmp, de gauja, de fin, de mesun, de maniera, de cumpania y n.i.
3.5.10 L cumplemënt oget
Ciuna ie pa si funzion? L cumplemënt oget mostra su la persona, l tier o la cossa sun chëla che toma diretamënter, chël uel dì zënza preposizions, l’azion a chëla che ti dà esprescion l verb.
A ciuna dumandes respuendel pa? Chi? Cie?
Ciuna ie pa si forma? L ie n inuem (o na pert dl descurs sostantiveda), per l solit ti val danora n articul, ma l possa nce vester n pronom.
Petra maia (cie pa?) la bales. Cële (cie pa?) l brum dl ciel.
L pere à cherdà (chi?) Lukas. L maester ne n’à nia cherdà (chi?) té.
Da cie depëndel pa? Da verbs transitifs atifs, che suvënz à propi bujën de n cumplemënt oget per cumpleté si senificat.
Diego ti à scincà a Sandra (cie pa?) n liber.
L predicat à scincá da sëul ne n’à nia n senificat plën.
Ulà tochel pa? Per l solit iel do l verb, nsci iesen boni de desferenzië l cum- plemënt oget dal soget, che per l solit ie danora: Marta (soget) saluda Deborah (cumplemënt oget).
I pronoms personei atons ie, per l solit, dan l verb:
Klaus me critichea.
Chël te cëla.
L vëijes’a?
Chisc pronoms se lieia al verb tl imperatif y devënta nsci entlitics: Chërdela! (= chërd ëila).
Co fé l’analisa logica
La dumandes chi? cie? a chëles che respuend l cumplemënt oget, vën fates do che n à abinà ora l soget dla frasa. Tla frasa: Nëus maion bales, l soget ie nëus, che cuncurdea tl numer y genus cun l verb; la dumanda cie maions’a? abina ora l cumplemënt oget: bales. Tla frasa: La mutans ie ruvedes, ntant sce, la dumanda chi ie ruvedes? ne abina nia ora n cumplemënt oget; l soget ie, nfati, la mutans, che cuncurdea tl numer y genus cun l verb; tan plu che l cumplemënt oget possa mé acumpanië n verb transitif atif; ruvé ie, ntant sce, intransitif.
3.5.11 I cumplemënc predicatifs dl soget y dl oget
Ciuna ie pa si funzion? L cumplemënt predicatif ie n inuem o n agetif che se referësc al soget (cumplemënt predicatif dl soget) o al oget (cumplemënt predi- catif dl oget), ma l depënd dal verb y l cumpletea si senificat.
Sara (soget) semiova na schirlata (cumplemënt predicatif dl soget).
La grupa à lità Deborah (oget) presidënta (cumplemënt predicatif
dl oget).
Ciuna ie pa si forma? L possa vester n agetif o inuem. Sce l cumplemënt predi- catif ie n inuem possel vester danora na preposizion: da, coche y n.i.
Erwin studieia da aucat.
Clara ie unida tëuta su coche secretera.
Da cie depëndi pa? L cumplemënt predicatif dl soget:
- vën dant cun verbs copulatifs coche semië, deventé:
Silvia semea na prinzëssa.
- cumpletea suvënz verbs intransitifs coche crëscer, viver, sté, nascer, murì:
L mut crësc san y nton.
- cumpletea, canche l vën adurvà tla forma passiva, i verbs apelatifs coche unì dit, unì cherdà, sëuranuminà:
A Josef Moroder Lusenberg ti univel dit bera Śepl da Jumbierch.
- cumpletea, canche l vën adurvà tla forma passiva, i verbs eletifs coche unì lità, numinà, detlarà:
L dutor Senoner ie unì lità presidënt.
- cumpletea, canche l vën adurvà tla forma passiva, i verbs estimatifs coche unì cunscidrà, giudicà:
Paul vën cunscidrà l miëur jugadëur dla scuadra.
L cumplemënt predicatif dl oget:
- ie n cumplemënt che va de bujën per i verbs apelatifs, eletifs y estimatifs adurvei tla forma ativa:
I gherdëines à sëuranuminà Josef Moroder Lusenberg bera Śepl da Jumbierch.
L ambolt à lità presidënt l dutor Senoner.
Ie cunscidreie Paul l miëur jugadëur dla scuadra.
- possa nce cumpleté d’autri verbs atifs che ebe l cumplënt oget dit ora:
Vëije Sonia cuntënta.
Co fé l’analisa logica
Canche l cumplemënt predicatif ie metù adum da n agetif muessen mëter verda, per nia l giamië cun n atribut, dl elemënt da chël che l depënd: nfati, mé sce l se refej a n verb iel n cumplemënt predicatif.
La grupa jiva inant busienta tl bosch.
→ busienta se referësc a jiva inant (co jivela pa inant? busienta
= cumplemënt predicatif dl soget).
La grupa busienta jiva inant tl bosch.
→ busienta se referësc a grupa (co fova pa la grupa? busienta
= atribut dl soget).
La cumiscion à valutà ti proiet nteressant.
→ nteressant se referësc a à valutà (co à pa valutà la cumiscion ti proiet?
nteressant = cumplemënt predicatif dl oget).
La cumiscion à cialà tres ti proiet nteressant.
→ nteressant se referësc a proiet (co ie pa l proiet? nteressant
= atribut dl cumplemënt oget).
3.5.12 L cumplemënt d’agënt
Ciuna ie pa si funzion? L auza ora na persona o zeche de animà che fej l’azion, che possa mé unì a se l dé cun n verb te na forma passiva. L cumplemënt d’agënt vën a se l dé canche n muda na frasa ativa te una passiva. L curespuend nsci al soget dla frasa ativa.
A ciuna dumandes respuendel pa? Da chi? Da pert de chi? Da cie?
Ciuna ie pa si forma? L ie n inuem o pronom y danora iel per l solit la preposizion da o d’autra locuzions preposizioneles coche da pert de/dla.
Carla ie unida ududa da Luca.
La bandiera fova unida zareda dal vënt.
I laurance ie unic cuntatei da pert dla firma.
Te ce posizion iel pa? L ne n’à nia na posizion ubligheda tla frasa, ma aldò dla posizion possel avëi n pëis espressif defrënt.
Chësta pruposta ie unida purteda dant dai studënc.
Dai studënc ie unida purteda dant chësta pruposta.
L senificat ie l medemo te tramedoi frases, mé che tla prima dan n majer pëis ala pruposta, tla segonda ai studënc.
3.5.13 L cumplemënt de termin
Ciuna ie pa si funzion? L mostra su la persona o la cossa sun chëla che toma l’azion.
A ciuna dumandes respuendel pa? A chi? A cie?
Ciuna ie pa si forma? L ie n inuem o pronom cun la preposizion a danora.
Erika damanda (a chi?) a n polizai na informazion.
La muta dà zeruch l liber (a cie?) ala bibliotech.
La preposizion a mancia canche l cumplemënt de termin ie n pronom aton che curespuend a: a mi, a ti, a d’ël, a d’ëila y n.i.
La muta me dà zeruch l liber (= à dat zeruch a mi).
Marion ti l à dit (= a dit a d’ël/a d’ëila).
Ditil (= dì a d’ël/a d’ëila).
Da cie depëndel pa? Per l solit da n verb d’uni sort y forma.
Scincheré (verb transitif) n guant a Sara.
Tobia ti l dij (verb intransitif) a Waltraud.
L me ie unì mandà (verb passif) n pachetl.
L cumplemënt de termin muessa jì a una cun n valgun verbs che ne n’ëssa scenó degun senificat (spité, tò pert y n.i.).
L mez dl davani ti spieta (a chi?) ai mutons.
La lia à tëut pert (a cie?) ala defileda.
Te ce posizion iel pa? L ne n’à nia na posizion fissa tla frasa. Aldò dla posizion tëuta ite muda l resultat espressif y l majer pëis che n dà a na pert dla frasa.
Ël ti à damandà na informazion a n polizai.
→ L vën sotrissà l cumplemënt oget: na informazion.
L ti à damandà a n polizai na informazion.
→ L vën sotrissà l cumplemënt de termin: a n polizai.
A n polizai ti al damandà na informazion.
→ L vën auzà ora mo de plu l cumplemënt de termin: a n polizai.
L cumplemënt de termin vën dan l predicat canche l ie n pronom personel aton: l me ie unì mandà; ti l é dit. Cun la formes dl imperatif vëniel do y l se lieia al verb: rejoneme! dime!
3.5.14 L cumplemënt de spezificazion
Ciuna ie pa si funzion? Chësc cumplemënt à na funzion feter unfat a chëla dl atribut che njonta na informazion plu a puntin a n inuem.
La sëur dl ribl ie scialdi bona.
I ciauzei de Diego ie zarei.
Chësc cumplemënt possa dé esprescion a de plu formes de relazion:
- de puscion: i udleies dl maester;
- de purtenienza, da n pont d’ududa afetif: la tlas de Silvia; n cumpani de Stefan; l pop de mami;
- de parentela: l jurman de Cristine;
- de pertinënza: l duvier di magistrac;
- de criazion: l roman de Calvino.
A ciuna dumandes respuendel pa? De chi? De cie?
Ciuna ie pa si forma? L ie metù adum da n inuem o da n pronom y danora iel la preposizion de, scëmpla o articuleda.
L sonn dl brunsin ie adaut.
Rissé la plata de n liber.
La sëur (de cie) dl ribl (de chi?) dl’ava ie scialdi bona.
Te chësc ejëmpl ons doi cumplemënc de spezificazion; ma cun chësc cumplemënt ons la puscibltà de pité truepa informazions leprò:
La sëur dl ribl da ciblons dl verzon dl’ava de Claudia ie scialdi bona.
Te chësc ejëmpl nen ons cinch.
Tl talian y tl tudësch possen, te truep caji, l giamië ora cun n agetif. Tl gherdëina vëniel dant manco suvënz.
n afar de stat (o statel) ann de scola (o scolastich)
ma: grupa de rujeneda i raies dl surëdl
Da cie depëndel pa? L possa depënder nce da agetifs che dà esprescion a n dejidere o na mancianza (dejidrëus de pesc), a na memoria, na esperienza, na cunescënza o si mancianza. Nce l verb vester y truep verbs intransitifs dà esprescion a chësc cumplemënt a chël che ti va danora la preposizion de (se daudé de dut, se desmincë de destudé la lum).
Ciuna ie pa si posizion? L ie do l inuem, l agetif o l verb da chël che l depënd.
3.5.15 Cumplemënc che ti semea al cumplemënt de spezificazion
L cumplemënt de denominazion
Dan inuems geografics, de persona o di dis o mënsc adroven ënghe la preposizion de.
L ambolt de Corvara ie unì lità.
La muta de Maria ie chersciuda.
L mëns de fauré passa aslune.
L cumplemënt partitif
Auza ora l dut de chël che danora ie mé na pert.
N valguni (= na pert) de nëus. (= l dut).
L cumplemënt de materia
Mostra su la materia de cie che zeche ie fat.
La scatules de carton.
L cumplemënt de abundanza o privazion
Dij cie che n à plu o manco mplu o cie che mancia.
Mplenì de libri. Mancianza d’ideies.
3.5.16 I cumplemënc de luech
I cumplemënc de luech dà esprescion a colocazions defrëntes tl spazium. L nen vën desferenzià de cater sortes: stat n luech, muvimënt de vieres de n luech, muvimënt da n luech, muvimënt tres n luech.
3.5.17 L cumplemënt de stat n luech
Ciuna ie pa si funzion? L mostra su l luech ulache l suzed n’azion, l vën a se l dé na situazion o ulache l ie zeche o zachei.
A ciuna dumandes respuendel pa? Ulà? Te ciun luech?
Da cie depëndel pa? Da verbs che dà esprescion a n’idea de vester, permanënza, chiet o na situazion te chëla che n ie coche: sté, vester, resté, senté, viver.
Ie sté te Sëlva.
Son te na situazion ncompra.
Elena ie resteda a cësa.
L giat dorm sun ban’ da furnel.
Te aspiton tlo.
La dlieja ie sun plaza.
Ciuna ie pa si forma? L possa vester metù adum da n inuem, a chël che l ti va danora na preposizion (te, danter, sota, sun, dedora, dedite) o da na locuzion preposizionela (daujin a); o da n averb de luech (cajù, cassù, iló, cavia).
3.5.18 L cumplemënt de muvimënt de vieres de n luech
Ciuna ie pa si funzion? L mostra su l luech de vieres de chël che se muev zachei o zeche o ulache ie adresseda n’azion.
A ciuna dumandes respuendel pa? Ulà? De vieres de ciun luech?
Da cie depëndel pa? Da verbs de muvimënt coche: jì, unì, ruvé, pië via, jì ora, jì ju, mucé.
Vede a cësa.
Per marendé messëis jì cajù.
Te na mes’ëura ruverons sun piza.
L é purtà dedora.
La muta ie jita ora de cësa.
Ciuna ie pa si forma? L possa vester metù adum da n inuem cun na preposizion danora o da na locuzion preposizionela che on nce tl stat n luech, ma nce da na locuzion preposizionela plu a puntin coche: de vieres de o scenó da n averb de luech (per ej.: dedora).
3.5.19 L cumplemënt de muvimënt da n luech
Ciuna ie pa si funzion? L auza ora l luech da chël che n se muev o da ulache vën l’azion.
A ciuna dumandes respuendel pa? Da ulà? Da ciun luech?
Da cie depëndel pa? Da verbs de muvimënt coche: unì, ruvé, pië via.
Mi anda ie ruveda da Dispruch.
L ie unì da Val ora cun la roda.
L ie unì ora de scola dala dodesc.
Da ulà unieis’a vo?
Ciuna ie pa si forma? Per l solit iel danora la preposizion da, de.
3.5.20 L cumplemënt de muvimënt tres n luech
Ciuna ie pa si funzion? L auza ora l luech tres chël che n va o che n se muev.
A ciuna dumandes respuendel pa? Tres ulà? Tres ciun luech?
Da cie depëndel pa? Da verbs de muvimënt coche: jì tres, passé, passé via, passé sëurora, mucé.
Ciuna ie pa si forma? Danora ons la preposizions per, tres, da.
La curiera passa tres l luech.
L’ega va da ruf ora.
L lere ie mucià da viere ora.
La defileda va tres l luech.
L rehl ie passà da tlo ite.
Lena ie jita tres duta la zità a pe.
Per abiné ora l drë cumplemënt de luech ne n’iel nia assé ti cialé ala preposizion, ma l ie bujën dantaldut ti cialé al senificat dl verb y dl inuem da chëi che i cumplemënc depënd. La medema preposizion vën nce adurveda per cumplemënc defrënc.
|
Preposizion
|
Cumplemënt
|
Ejëmpl
|
|
te
|
stat n luech
muvimënt de vieres de n luech
|
Son te cësa.
Vede te ustaria.
|
|
da
|
stat n luech
muvimënt de vieres de n luech
muvimënt da n luech
muvimënt tres n luech
|
Son da Rita.
Vede da Daniela.
Vënie da Bulsan.
L ie passà da ruf ora.
|
|
a
|
stat n luech
muvimënt de vieres de n luech
|
Son a scola.
Muesse furné a Maran.
|
3.5.21 I cumplemënc che ti semea al cumplemënt de muvimënt da n luech
L cumplemënt de spartizion
Ciuna ie pa si funzion? L auza ora da chi o da cie che na persona o cossa ie dalonc o se spartësc.
Ciuna ie pa si forma? L va danora la preposizion da y l depënd da verbs coche: mandé demez, delibré, spartì, partì y n.i.
Ël ie unì mandà demez dala scuadra.
Ëila se à spartì dal uem.
L cumplemënt de urigin
Ciuna ie pa si funzion? L auza ora da ulache na persona o cossa vën.
Ciuna ie pa si forma? L va danora la preposizions da o de y l depënd da verbs coche: nascer, unì, unì ora y n.i.
L Derjon nasc dal crëp Mëisules.
L punjin vën ora de crosa.
Co dijen pa? – Co scrijen pa?
Ie vede a Bulsan (a Pruca, a Tluses, a Persenon, a Dispruch y n.i.).
L’ezezion ons cun l luech de Sëlva; l ie fauz dì:
*Ie vede a Sëlva.
Un che ie da cësa cun la rujeneda dij che chësta forma fej mel ala urëdles, la stona.
La drëta forma tl ladin gherdëina ie:
Ie vede te Sëlva.
L modus vivendi y l modus videndi se spidlea tla valedes da mont nce tla rujeneda. N individuum va ite te relazions cun i autri, cun l ambient y l’orografia te chëla che l viv y fej.
La preposizion te tol su, te chësc cajo, la funzion y l senificat de: jì ite (te).
Sëlva ie l luech plu inite, ite insom ala val y l ie fat ite de crëps y de bòsc.
Ie dije y scrije:
Ie vede a cësa (= son tl lëur de jì a cësa).
Ie vede te cësa (= son dan porta y vede te cësa).
Ie vede a Bulsan (= son tl lëur de jì a Bulsan).
Ie vede te Bulsan (= son tl lëur de jì ite te zità).
Tl ladin ons na gran cumpëida de preposizions locatives (o de luech): su, ju, via, ite, sëura, sota, ju te, do, dan, dla, decà, dossù, doju, dovia, dancà, sun, sa y n.i.
L ne se lascia nia fé na traduzion a puntin de duta chësta preposizions tl tudësch y tl talian.
3.5.22 I cumplemënc de tëmp
I cumplemënc de tëmp dà esprescion ala defrënta condizions de tëmp te chëles che l’azion vën dant. L nen vën desferenzià de doi sortes: cumplemënt de tëmp determinà y de tëmp che va inant.
3.5.23 L cumplemënt de tëmp determinà
Ciuna ie pa si funzion? Auzé ora l mumënt, l tëmp te chël che suzed l’azion. L possa vester n mumënt avisa: l film scumëncia dala ot o na indicazion plu o manco avisa: Sonia ie suvënz dalascemesté.
A ciuna dumandes respuendel pa? Can? Te ce mumënt? Per can?
Da cie depëndel pa? L possa depënder da n verb, ma suvënz fejel referimënt a na frasa ntiera.
Ciuna ie pa si forma? L possa vester metù adum da n inuem, a chël che l ti va danora na preposizion (da, de, n,) o da na locuzion preposizionela (al mumënt, al ultim mumënt, sun l mumënt, te chësc mumënt); uni tant iel nce mé n inuem zënza preposizion (l ann, la dumënies) o n averb de tëmp (dan, do).
Da sëira vedi mo a spaz.
Festejeron nsnuet.
De nuet dormi.
L se n ie jit dan la fin.
L ann passà al scumencià a lauré.
L diretëur ie al mumënt mpenià.
Per scrì na data vëniel tëut la preposizion articuleda ai dan l di y de/d’ dan l mëns:
Pasca toma chëst ann ai trëi de auril.
L ie nasciù ai trëi de merz.
De juni jons doi enes al mer.
D’auril iel da jì a lité.
3.5.24 L cumplemënt de tëmp che va inant
Ciuna ie pa si funzion? Auzé ora tan giut che dura n’azion o na situazion.
A ciuna dumandes respuendel pa? Tan giut? Nchin can? Da can?
Ciuna ie pa si forma? L possa vester metù adum da n inuem, a chël che l ti va danora na preposizion (per, te, da, ntan) o da na locuzion preposizionela (nchin a); uni tant iel nce mé n inuem zënza preposizion o n averb de tëmp (for, tresora) o na locuzion averbiela (da vedlamënter, da n struf, giut alalongia, per duta la vita, per plu giut).
Te é aspità n’ëura alalongia.
L cunzert à durà trëi ëura.
I finerà i lëures te cater dis.
Bele da vedlamënter ans chësta usanza.
L pluev tresora.
Nchin duman iel a Bulsan.
L cumplemënt d’età
Ciuna ie pa si funzion? L ie n cumplemënt che ti semea a chël de tëmp determinà y dij l’età de zeche o zachei.
A ciuna dumandes respuendel pa? A ce età?, Te ce età?, Cun tan de ani?,
De tan de ani?
Da cie depëndel pa? Canche l depënd da n verb iel danora la preposizion cun o la locuzion al’età de; canche l depënd ntant sce da n inuem iel danora la preposizion de.
Cun sëidesc ani al venciù la prima garejeda.
La ie na muta de sëidesc ani.
Al’età de/Cun doi ani rujenova la popa bele truep.
Per dì manco avisa l’età possen tò la locuzions preposizioneles ntëur a, su/via per y n.i.
Via per i ani cincanta ziplova mo na gran pert te Gherdëina.
Ntëur ai 20 ani se n iel jit a sté oradecà.
3.5.25 L cumplemënt de gauja
Ciuna ie pa si funzion? Auzé ora la gauja de n’azion o situazion a chëla che ti dà esprescion l verb.
A ciuna dumandes respuendel pa? Ciuldì? Percie? Per ce gauja?
Da cie depëndel pa? Da n verb o da n inuem.
Ciuna ie pa si forma? L va danora na preposizion (per, de, a, dal, cun) o na locuzion preposizionela (per gauja de, pervia de).
Ël zitra dal frëit.
L ie unì bruntlà per si cumpurtamënt.
L se à falà streda per l nibl n tiera.
Peter fova mol dal sué.
3.5.26 L cumplemënt de fin
Ciuna ie pa si funzion? L mostra su l fin, la rejon de na azion o la maniera de adurvanza de na cossa.
A ciuna dumandes respuendel pa? Ciuldì? Percie? Per ce fin? Per ce rejon?
Da cie depëndel pa? Da n verb o da n inuem, dantaldut per dì la maniera de adurvanza de na cossa: la scatula dai juesc, l cian da verdia, i ciauzei da jì cun i schi.
Ciuna ie pa si forma? L va danora na preposizion (per, de, a, da, n, cun) o na locuzion preposizionela (al fin de, al fin, per l fin de, cun l fin de y n.i.).
L ti à tenì permez per finé l lëur.
Se njenië ca per n viac.
L se à astilà nsci cun l fin de l tò y jì.
3.5.27 L cumplemënt cunzessif
Ciuna ie pa si funzion? Mustré su la persona, cossa o l avenimënt tres chël che l suzed mpo n cër fat.
A ciuna dumandes respuendel pa? Nce sce? Scebën che?
Ciuna ie pa si forma? Danora iel na locuzion preposizionela: nce sce, scebën che + pronom + verb.
Nce sce l ie bur tëmp iel jit da mont su.
Scebën che l se ebe purvà ne n’iel nia passà.
Ruveré a piz cun l lëur nce sce ne me ëis deguna crëta.
3.5.28 L cumplemënt de mesun o strumënt
Ciuna ie pa si funzion? Auzé ora l mesun, l strumënt tres chël che l vën a se l dé l’azion.
A ciuna dumandes respuendel pa? Cun cie? Tres cie? Cun ce mesun?
Da cie depëndel pa? Da n verb o da n inuem; tl segondo cajo iel, n generel, danora la preposizion cun + articul.
Ciuna ie pa si forma? L va danora na preposizion: cun, tres o na locuzion pre- posizionela: per mesun de, de gra a.
Diego va a scola cun la roda.
Śera cun la gran tle l ciancel.
L nes à mandà l pachetl tres la posta.
L me ie ruvà na lëtra scrita a man.
3.5.29 L cumplemënt de maniera
Ciuna ie pa si funzion? L mostra su la maniera tres chëla che n fej n’azion o coche vën a se l dé n fat.
A ciuna dumandes respuendel pa? Co? A ce maniera? Te ce maniera?
Da cie depëndel pa? Da n verb o da n inuem.
Ciuna ie pa si forma? L va danora na preposizion: cun o na locuzion preposizionela: a na maniera, te na maniera o nce n averb o na locuzion averbiela.
Te juderé cun plajëi.
L ie levà cun na drëta luna.
I mutons fej damat cun pascion.
La ntraunida ie fineda via te na maniera ncherscëula.
3.5.30 L cumplemënt de cumpania o union
Ciuna ie pa si funzion? Mustré su la persona o l tier cun chël che n ie o che n fej deberieda n’azion.
A ciuna dumandes respuendel pa? Cun chi? Cun cie?
Ciuna ie pa si forma? L va danora la preposizion cun o na locuzion preposizionela coche deberieda cun.
Da cie depëndel pa? Da n verb o da n inuem.
Son jit da Val ite cun mi cumpani.
Deborah viv cun si pere y si oma.
L se n ie jit da port’ora cun l’ombrela.
3.5.31 L cumplemënt de raport o relazion
Ciuna ie pa si funzion? Mustré su la persona o criatura cun chëla che n à na bona o na stleta relazion.
A ciuna dumandes respuendel pa? Cun chi? Cun cie? Contra chi? Contra cie?
Danter chi? Danter cie?
Da cie depëndel pa? Da n verb, n inuem o agetif.
Ciuna ie pa si forma? L va danora na preposizion (cun, contra, danter, ntra, tra) o na locuzion preposizionela (n cunfront a, n cunfront de, ti cunfronc de, de contra).
Peter ie for daulëibon cun si sor.
Cun chi/Contra chi saral pa la proscima partida?
La desfidënza ti cunfronc de mi jurmana ne n’ie nia da scusé.
3.5.32 L cumplemënt de argumënt
Ciuna ie pa si funzion? Auzé ora l argumënt o la materia de chëla che n rejona, n scrij o de cie che la va.
A ciuna dumandes respuendel pa? De chi? De cie? N cont de chi? N cont de cie?
Ciuna ie pa si forma? L va danora na preposizion: de, sun o na locuzion preposizionela: per cie che à da nfé cun, n cunfront a, n cunfront de, dal pont d’ududa de, n referimënt a, cun referimënt a, n cont de, ntëur a.
Rujeneron dla condizions.
Ntëur ala cuestion iel unì a se l dé polemiches.
N cont dl test ne san mo nia.
Lieje n liber sun la storia di ladins.
3.5.33 L cumplemënt de cumparazion
Ciuna ie pa si funzion? Auzé ora l segondo elemënt de n cunfront.
A ciuna dumandes respuendel pa? Plu de chi? Plu de cie? Manco de chi?
Manco de cie? Tant che chi/cie? Coche chi/cie?
Da cie depëndel pa? Da n agetif o da n averb de degré cumparatif.
Ciuna ie pa si forma? Tla cumparazion de maiuranza o mendranza iel danora la congiunzion che y dan i numerei la preposizion de. Tla cumparazion de valivanza iel danora tan(t) che.
Mi berba ie plu/manco jëun che mi pere.
Son plu/manco descunselà che stanch.
Chësta hutia ie tan granda che chëla daujin.
Te ies plu da talënt de conc che de tudësch.
L ie plu bel fé damat cun té che cun ëila.
Lukas ie tan aut che Leo.
Sabine à trëi guanc y Rosmarie n à plu de diesc.
L presidënt à giapà trëicent stimes, l vizepresidënt manco de cënt.
3.5.34 Vocatifs y estlamazions
N valguna gramatiches stluj ju la lista di cumplemënc cun l cumplemënt vocatif:
Sara, mët verda! y cun l cumplemënt estlamatif: Ëuca, me é fat mel!
Perdrët ne n’ie i vocatifs y la estlamazions nia cumplemënc ma paroles-frases o frases monorematiches (= furmedes mé da una na parola). Les ne depënd, nfati, da degun auter elemënt dla proposizion y les ie spartides dal rest cun na virgula (o danter doi virgules, sce les ie a mesa la frasa: Metëde verda, mutons, l ie periculëus). L vocatif ie na parola-frasa metuda adum da n inuem de persona, da n inuem de cossa personificà, da n inuem che mostra su n lëur, na ncëria, na divinità o da n pronom: l à l senificat de “rejone cun té, vo, ëi y n.i” y l à la funzion de fé a na maniera de cherdé l interlocutëur, per ejëmpl: Sonia, destuda la televijion!
Mët verda: l vocatif y l soget possa fé referimënt al medemo individuum, ma n ne daussa nia i giamië: l soget de destuda ie tu; sce l soget fossa Sonia assans n’autra frasa, che fossa: Sonia destuda la televijion (zënza virgula y zënza sëni estlamatif).
Nce la estlamazions ie frases monorematiches, cun interiezions y esprescions che à feter l medem valor.
Hoi, nce tu tlo?
Ce fertuna!
Malan, me é brujà l motor!
N cheder drët a puntin n cont dla frasa scëmpla abinen te: Gallmann Peter/ Siller-Runggaldier Heidi/Sitta Horst: Sprachen im Vergleich. Deutsch–Ladinisch–Italienisch. Der einfache Satz, Bozen 2013.
