La ortografia vëija dant l’ublianza dl pustom grant, de regula tla posizion danora, te doi caji fundamentei:
• per mustré ulache scumëncia na perioda, sibe coche scumenciamënt assolut, sibe do n pont:
Ie vede sa mont. L me sà bel a jì ora per i bòsc.
• cun i inuemes de persona (=antroponims), de luesc (= toponims) o de crëps (= oronims):
Arcangiul, Giuani, Piere, Tresl, Ujep, Sëlva, Urtijëi, Runcadic, Mëisules, Saslonch, Sasplat.
L vën nce scrit grant:
• i inuemes de ruves, lec, meres, montes, troies, stredes, plazes, mesc, luesc, ziteies y stac:
Derjon, Lech Sant, Mer Mort, Mont de Sëuc, Troi Paian, Streda Tresval, Plaza Sant Antone, Paratoni, Runcaudie, Bulsan, Trënt, Sviz(e)ra, Talia
sce danter i inuemes de plaza, streda, via iel na preposizion, la scrijen pitl:
Plaza Sant Antone, Streda Daunëi, Via Crucis Streda Col da Lech, Streda Mulin da Coi, Streda Plan da Tieja
• i inuemes de sanc, de festes religëuses y, n particuler, i inuemes de Die y la Madona:
Sant Antone, Santa Catarina, Sant Ujep, San Merch, Pasca, Nadel, Chël Bel Die, Salvator, Santa Cumenion, Vergin
• l pustom grant possa vester d’utl cun vel sostantif per astilé ora melntendudes:
i Romans (i romans antics) y i romans (i romans moderns)
• i inuemes de lies y istituzions:
Lia da Mont, Lia Mostra d’Ert, Istitut Ladin Micurà de Rü, Cassa dl Sparani, Union di Ladins de Gherdëina
• i tituli de n liber, de n’opra artistica, de mujiga o vel da de tel:
L Calënder de Gherdëina, Mi prima paroles, La vedla massaria
• i inuemes di seculi:
Setcënt, Otcënt, Nuefcënt
• i pustoms che fej pert de na sigla:
AIDS, PD, SVP
• n valgun inuemes che mostra su nozions astrates y istituzions publiches, n contraposizion a omografs, che à da nfé cun dac particuleres y concrec:
La Majon di Deputac ie śareda.
La majon de mi sor ie śareda.
L Cunsëi se à abinà.
Scota su mi cunsëi.
La Dlieja [la istituzion] ie massa stluta.
La dlieja [l frabicat] ie tl zënter dl luech.
L pustom grant vën nce adurvà do i doi ponc che gëura n descurs diret, de regula stlut danter virgulëtes (autes: “ ” o spizes: « ») o cun na rissa danora:
Ël dij: “Śën vedi mo a fé na raida cun la roda”.
L maester ti à respundù: «Tu es tort».
La oma ti svaiova do al mut: – Cëla dan passé via la streda!
Do n sëni estlamatif o interogatif, possen scrì sibe grant che pitl, l vën a dì sce chëi che scrij sënt na spartizion tlera danter i doi elemënc dla frasa (coche cun l pont) o sce i uel mé sotrissé l unì a se l dé de na secuënza unitera.
Finela via! ne te ovi pa nia dit de lascé vester?
o: Finela via! Ne te ovi pa nia dit de lascé vester?
Mienes’a de avëi rejon? No, te es tort!
• per auzé ora na forma de respet ti cunfronc de na persona iel usanza (dantaldut tla lëtres formeles) de scrì grant nia mé i apelatifs:
Stimà Ambolt, Stimà Assessëur, Stimà Presidënt
• nce i pronoms personei y alocutifs che à da nfé cun l destinadëur sciche Vo:
Speron che Vo pudëise mëter na bona parola.
• l ie da dì che l pustom reverenziel se muda ju. Ala fin dla finedes muessel jì a discrezion de chëi che scrij, capì te ciuna situazion y cun ciun livel formel che n se tol dant de tò su cuntat cun n destinadëur:
Ambolt o ambolt, Assessëur o assessëur, Presidënt o presidënt
• l vën cunsià de tenì ite te n test na coerënza, per ejëmpl: o scrì for ambolt o for Ambolt.
