a cura di Marco Forni

I consonanc

I consonanc oclusifs [b] y [p], [d] y [t], l lateral [ l ], l nasal [m] y i fricatifs [v] y [f] vën pronunziei sciche i consonanc curespundënc tudësc y talians. I vën scric sciche si trascrizion fonetica.
I oclusifs sonores [b] y [d] sciche nce l fricatif sonor [v] ie desonorisei ala fin de parola; i vën realisei sciche i curespundënc consonanc sëurc.

b-, -b-, -b [b], [-p] berca, sciabla, bob
p-, -p-, -p [p] preve, popa, tlap
d-, -d-, -d [d], [-t] dëit, codla, l aud
t-, -t-, -t [t] tublà, gota, t
v-, -v-, -v [v], [-f] vacia, eva, l pluev
f-, -f-, -f [f] flurì, jufa, cruf
l-, -l-, -l [l] lën, ciola, penel
m-, -m-, -m [m] maniera, tume, bestiam


Te paroles metudes adum vëniel dan b y p scrit m:

sambën, mbën, mpunté


Tl ladin gherdëina vëniel desferenzià danter la paroles che fina cun -n velar [ŋ] (coche l tudësch ‘lang’) y chëles che fina cun -n nasal dental (coche l tudësch ‘dann’). Tl prim cajo, che vën dant scialdi plu suvënz, scrijen -n scëmpl (cian, bon, bën y n.i.)

Nasal velar dan c(h), g(h), v, f, l, m, r, s, sc(i), j; y coche per tudësch ‘eng’, talian ‘anche’ – do n vocal ala fin de parola:

n-, -n- , -n [ŋ] banch, nchin, nga, nghëus, nvië,
unfat, cunlauré, nmaginé,
nridlamënt, salan, ansciuda, njonta;
ciamin, daujin, n, n, man, pan


Nasal dental dan vocal y dan c(i), d, g(i), t, z:

n-, -n-
[n] natura, ngërt, ntant, nzapé,
concia, ena, sëuran


Nasal dental (ala fin de parola) da scrì cun doi -nn mé plu te chisc caji:

-nn
[n] ann, autonn, cumpliann, dann, dantann,
dassënn, inn, mesasuenn, sann d’eves,
nn, sëurann, sonn, suenn, tonn, ultrasonn


Ti autri caji se tratel suvënz de neologisms sëurantëuc da d’autra rujenedes y chësta paroles vën scrites cun -n:

camion, ozean, roman, telefon


Nasal dental (ala fin de parola do -r-)

-rn
[n] cërn, infiern


Tl gherdëina vën l vibrant [r] pronunzià te duta la posizions ulache l vën dant sciche n consonant postvelar, n pert nchinamei uvular. Tla scritura curespuendel al grafem r:

r-, -r-, -r
[r] roa, giara, scur


La doi variantes fricatives [h] y [X] se giamieia ju aldò de si posizion tla parola: al scumenciamënt de parola ons [h] y tla parola ons [X]:

h-
[h] hez, hutia
-h- [χ] ahta, rehl


I oclusifs velares [k] y [g], i sibilanc [s] y [z], [∫] y [ʒ], i africac palatai [t∫] y [dʒ] sciche nce i africac alveolares [ts] y [dz] vën reprejentei graficamënter a na maniera che muda aldò dl cuntest fonetich; [ʒ] ie, danter l auter, desonorisà ala fin de parola y devënta [∫]; [g] ala fin de parola possa, ma ne muessa nia unì realisà sciche l curespundënt sëurt [k]; sce l ie danora -n- iel for sonor:

ca- [k] cason
co- [k] corp
cu- [k] cumpedé
che- [k] cheder
chi- [k] chidlé
-ch [k] lonch
ga- [g] galota
go- [g] gola
gu- [g] gusté
ghe- [g] gheneda
ghi- [g] ghinia
-ng- [g] sangon
-ng [g] camping
-gh [g], [k] psicologh
s- [s] savëi, salut, suné
-s [s] cales, tos, mus, mëns
-ss-, -ss(t)l(-) [s] cassa, dessëni, ssa


dan -l:
bossl, bossla, massler, puessl, śessl

N.B.: Chësta ie la forma plu vedla; ncuei auden nce n t danter s y l:
bostl, bostla, puestl


Mé al scumenciamënt de parola:

ś- [z] śën, śaré, śaradura


Mé te un n cajo ons danter l prefis des- y la parola -śaré, a chëla che l prefis ie lià, chësta forma grafica:

-sś- [sz] desśaré


N posizion intervocalica:

-s- [z] mëisa, mesura, spëisa
scia- [] scialier
scio- [] scioldi
sciu- [] sciudëza
sce- [] scela
sci- [] sciblot
sc- [] busc


N.B.: Te n valgun caji vën l -i-, che ie graficamënter do l palatal, nce realisà foneticamënter:

cumiscion, cumpascion, miscion, pascion, scienz, sciessa


sca- [∫k] scacaré
sco- [∫k] scola
scu- [∫k] scudela
sche- [∫k] schelter
schi- [∫k] schirlata
-sch [∫k] fosch


L palatal vën realisà sëurt [∫] nce dan a d’autri consonanc. Dan vocal y dan consonant sonor al incontra vëniel realisà sonor [ʒ].

sf- [∫f] sfola
sr- [∫r] sroma
sp- [∫p] spiza
st-, -st-, -st [∫t] sterch, festa, post
j-, -j- [ʒ] jenever, ujin
s- [ʒ] Dan consonant sonor [l], [m], [n], [b], [r]:
slargë, smueia, snola, sburdlé, sraufl
-ns-, -rs- [z] Do consonant sonor:
brunsin, dunsela, salansé, versura
-j [] liej
sga- [ʒg] sgabuzin
sgo- [ʒg] sgors
sgu- [ʒg] sgursé
shge- [ʒg] sgherdëil


N.B.: Te chëla paroles che à i prefisc n- y ar- vën l -s- pronunzià [s] (= sonn sëurt):

nsëira, nsemië, nsenië, arsì, arsulé


cia- [t∫] ciapel
cio- [t∫] ciola
ciu- [t∫] ciu
ce- [t∫] cervel
ci- [t∫] cinch
-c [t∫] dalonc
-sć [t∫] o
-sć- [t∫] deiarië, deiulé
sć- [t∫] imà


Te cieva, ciel, ciera vën l -i- pronunzià. L grafem -ć reprejentea la forma plurela di sostantifs masculins che fina tl singuler cun -t: ostosć, testtesć.

gia- [] gial
gio- [] giornada
giu- [] giut
ge- [] genitores
gi- [] ginastica
z- [dz] mé cun: zupel, zupon
z-, -z-, -z [ts] zanché, craza, ciaz