Cie ie pa na perioda y co la recunëscen pa?
L ie da desferenzië danter na frasa scëmpla y na frasa cumplessa.
Frases scëmples prototip ie frases che à mé un n predicat (cun l verb de modus finà).
Scutëde!
L à tampestà.
Duman vedi cun la roda.
Ues’a mo n mëil?
Frases cumplesses o periodes ie frases che à almanco doi o de plu pertes de frases (tl tudësch rejonen de: ‘Teilsätze’). Chëstes possa vester sibe frases prinzipeles che subordinedes/segunderes. Tl talian y tl ladin vëniel plucheauter desferenzià danter chësta doi definizions.
Sa mont iel truepa nëif frëscia,/ di lëns vëijen mé plu la pizes,/
sun i prei biei blanc fej damat i mutons,/ che s’la rij dala legrëza.
La perioda, o frasa cumplessa, ie na unità de senificat metuda adum da doi o da de plu frases scëmples (o proposizions) liedes danter ëiles sintaticamënter.
Deborah à metù sun mëisa i mëiles, / che la à cumprà a marcià.
Deborah à dit, / che la ova propi na legrëza / cun la scincunda che ti es fat.
Te na perioda iel tan de proposizions tanc che ie i predicac. Ti ejëmpli ons auzà ora i verbs y sparti cun na rissa desbiech la proposizions.
La sintassa dla perioda studieia i liams che vën a se l dé danter la proposizions defrëntes.
Canche doi o de plu frases scëmples ie liedes danter ëiles ons na frasa cum- plessa o perioda. La à for doi o de plu verbs.
Sara mpera de nuet y dorm via per l di.
Simon leva y gosta abenëura, ajache l va da Val ite a ti cialé ai ciamorces.
Davia che a uni verb curespuendel na frasa, tlechel cumpedé i verbs per capì tan de proposizions che l ie te na perioda. Tla segonda perioda iel 4 frases (o propo- sizions) ajache l ie cater verbs: leva, gosta, va, cialé.
Tl rujenà iel scialdi rie savëi cun segurëza canche fina na perioda. Per fertuna ons tla rujeneda scrita referimënc segures: uni perioda scumëncia cun n gran pustom y fina cun n pont. Tulon inò ca l ejëmpl dessëura y njunton na segonda perioda.
Simon leva abenëura y gosta, ajache l va da Val ite a ti cialé ai ciamorces.
Ël fej chësc plu suvënz, ajache l à na legrëza cun i tieres.
Te chësc test iel doi periodes. La prima scumëncia cun Simon y fina cun ciamorces. La segonda, plu curta, scumëncia cun Ël y fina cun tieres.
Tla gramatica va la parola frasa a una cun la parola proposizion. Canche n rejona de sintassa vëniel adurvà la parola proposizion n referimënt a na frasa.
Te na perioda iel for na proposizion prinzipela, che muessa vester sintati- camënter autonoma y cun n verb de modus finà. La possa unì cumpleteda da frases coordinedes o subordinedes, che se lieia diretamënter ala prinzipela y nce chëstes possa avëi coordinedes o subordinedes, fajan ora na strutura cum- plessa de proposizions dependëntes.
L cian de Diego aud na fuera [P] / y baia adaut.
Sce l aud na fuera, / l cian de Diego baia adaut [P] / per dé da ntënder /
che zeche ne va nia.
La proposizion prinzipela ie auzeda ora cun n [P] te chisc ejëmpli.
Aldò de coche se lieia danter ëiles la proposizions de na perioda rujenons de:
- proposizions coordinedes: liedes tres coordinazion da na congiunzion o da vel’ auter sëni de interpunzion y che à l medemo valor sintatich;
- proposizions subordinedes: liedes per subordinazion da na congiunzion, n averb o n pronom relatif y che ie te n liam de dependënza gerarchica.
La pert dla gramatica che studieia i liams danter proposizions liedes te na perioda, ie la sintassa dla perioda.
Lecordete
La frasa scëmpla (o proposizion), coche on udù, ie n adum de paroles cuncedes ite ntëur a un n predicat.
Deborah à metù sun mëisa i mëiles.
Lukas maia gën pësc.
Doris cëla da viere ora.
