3.4 L cuer dla frasa y l’interpunzion

L ie d’utl pië via dal cunzet che l verb, deberieda cun l soget y, sce n cajo mo d’autri argumënc che va de bujën, fej ora la pert zentrela, l cuer dla frasa. Chësc nes juda a capì y a ti vester a n valgun problems pratics, dantaldut canche n scrij, sciche per ejëmpl: can mëter na virgula y can no.

Paolo, testemone dl prozes, dij l’aurità.

Te chësta frasa: Paolo dij l’aurità, ie l cuer dla frasa; testemone dl prozes, nes pieta, ntant sce, na informazion mplu n cont dl soget; a liejer chësta pert arbassons l tonn dla usc y la cuncion ite tl scrit danter virgules.

L cumpani de Doris ie de gauja.

L nucleus dla frasa ie: L cumpani ie de gauja, ma la informazion mplu: de Doris, che acumpanieia l soget, va de bujën ai fins dla informazion che ulon dé y perchël ne vëniela nia spartida: no cun la usc y nianca tl scrit cun na virgula do l soget: l cumpani a chël che de Doris se lieia.

Do mi ntënder, Paolo dij l’aurità.

Te chësta frasa l elemënt: do mi ntënder ie dedora dal nucleus y l ie mé mplu; perchël rujenan y scrijan ne giapel nia mé n mënder pëis tres la intonazion o la virgules, ma pudon nce l cuncé ite cun na cërta lidëza:

Paolo dij, do mi ntënder, l’aurità.

Paolo dij l’aurità, do mi ntënder.

Sce dije: Paolo dij che l ie vëira uel l verb dla subordineda l indicatif, ma sce l fossa: Paolo ne dij nia che l sibe vëira ons l congiuntif; dì se damanda te na frasa positiva l indicatif: Dije che l ie miec lascé vester y l congiuntif te na frasa negativa: Ne dije nia che l sibe miec lascé vester.

De d’autra frases d’ejëmpl cun l verb pensé indicatif o congiuntif:

Pënsa (= nmaginete) ma ce fertuna che é abù.

Pënse (= rate, miene) che l sibe śarà.

Tl rujenà ne n’iel nia for saurì se ntënder canche na frasa fina. Tla scritura, ntant sce, fina la frasa cun n pont.

Tl scrit vën la spartizion danter periodes mustreda su dai sënies de interpunzion stersc: l pont, l sëni interogatif o estlamatif. La proposizions de na perioda, al incontra, possa unì spartides danter ëiles da virgules, ma l vën nce dant che les ne vën nia spartides da vel’ sëni de interpunzion.

Per analisé n test possen spartì cun doi risses desbiech la periodes y cun una rissa desbiech la proposizions, coche tl ejëmpl:

Marta dijova for / che l’ova propi bujën de na fana. // Te butëiga nen ovela udù una / che univa data debant cun i ponc / y la l’à giateda. // Canche la ie ruveda a cësa / l’ala metuda te cësadafuech, / la fova propi cuntënta.