2.3 L articul


L nëine y l’ava va gën da mont su canche l ie bel tëmp. I se tol pea i mutons y la mutans di ujins. N giat ti va for do n pez. L bosch de Resciesa, i prei, la ierba y i ciofs muda si culëures a uedl udan. La furmies, l’eves, i uciei y duc i tieres ie i patrons de cësa. L bel a jì su per chëi troies ie l chiet, la fuera ne n’à da iló su nia da crì. I granc ne uel nia for udëi ite che l avëi plu grant che on ie la natura: l’oma de dut l crià.

La paroles auzedes ora cun n culëur ie articuli. L articul ie na parola ueta che per si cont ne n’à degun senificat; per chësta rejon ne n’ie l articul mei da sëul, ma l se lieia for al inuem che l acumpanieia.
L à formes defrëntes (l, l’, la, i; n, n’, na), aldò dla funzion che l à (per ejëmpl mustré su zeche de cunesciù o de nuef) y aldò di pustoms al scumenciamënt dla parola che vën do. L à n genus y n numer.
Te vel’ cajo possel nce acumpanië de d’autra pertes dl descurs coche agetifs (l bel, i granc) o verbs (l avëi, l jì), i trasfurman te inuemes.

L fossa n rujené a uet dì:

É cumprà l.
É udù n.
Porteme i.

Per capì de chël che n rejona ons bujën de cunëscer l inuem a chël che l articul se lieia.

É cumprà l pan.
É udù n rehl.
Porteme i udleies.

L articul ie na parola mudënta. L se lieia y l ie for dan l inuem; cun chësc iel na cuncurdanza tl genus (feminin, masculin) y tl numer (singuler, plurel).

É cumprà n cheder.
É liet i libri che te me es cunsià.

L articul possa nce vester dan paroles che ne n’ie nia inuemes, ma de d’autra pertes dl descurs.

verbs: L maië ora de mesura fej mel ala sanità.
              L rujené massa ie n rujené a uet.

agetifs: L bel de mi vita ie che l tëmp jola.
                I pitli à datrai plu fundamënt di granc.

congiunzions: Ulësse savëi l ciuldì de chël che l ie suzedù.
                            La dezijions ne tolen nia for mé cun i sce y i ma.

Te chisc caji devënta chësta paroles inuemes de plën, nce sce les fej pert de d’autra pertes dl descurs, propi ajache les ie liedes a n articul.


2.3.1 L articul determinatif y indeterminatif

L articul possa vester determinatif (l, i; la, l’) o indeterminatif (n; na, n’).

Tl ladin gherdëina possel tumé demez l’-a dl articul determinatif y indeterminatif feminin dan n sostantif che scumëncia cun n vocal: la l’eva – na n’eva.

L apostrof vën metù pra l articul determinatif feminin la

  • dan na parola che scumëncia cun a-, au-, e-:

l’ana, l’aucia, l’eva

  • dan i-, o-, u- possen l scrì ora deplën:

la ijula, la idea, la ola, la ondla, la urtia, la urëdla

ma nce: l’ijula, l’idea, l’ola, l’ondla, l’urtia, l’urëdla

Chësta auternanza ie nce lasceda pro cun l articul indeterminatif feminin, canche la parola che vën do scumëncia cun n vocal:

na aucia, na ena, na ijula, na oma, na ujina

ma nce: n’aucia, n’ena, n’ijula, n’oma, n’ujina

Articul determinatif

Articul indeterminatif

m.sing.

f.sing.

m.pl.

f.pl.

m.sing.

f.sing.

l cian

la codla

i cians

la codles

n cian

na codla

l giat

l’aucia

i giac

l’auces

n giat

n’aucia

l troi

l’eva

i troies

l’eves

n troi

n’eva

l bosch

la idea

i bòsc

la ideies

n bòsch

na idea

l arani

la odla

i aranies

la odles

n arani

na odla

l ucel

la urëdla

i uciei

la urëdles

n ucel

na urëdla

2.3.2 L’adurvanza dl articul determinatif dan entiteies cunesciudes

Adurvon l articul determinatif canche rujenon de na persona o de na cossa avisa y cunesciuda nce a chëi che liej o scota su.

É inò udù la jëuna che é ancuntà inier.

Es’a bele finà de liejer l liber?

L articul cuncurdea morfologicamënter cun l inuem:

l mut la muta

i mutons la mutans

L determinatif possa, danter l auter, fé referimënt a duta na grupa de persones o cosses:

L liber ie al didancuei suvënz te n format eletronich.

L articul determinatif à, te n valgun caji, valor de pronom demustratif (che l ova bele tl latin):

  • canche l vën dan l agetif, cun l sostantif sotntendù:

    La cësa vedla y la (= chëla cësa) nueva.


2.3.3 L articul dan formes sostantivedes

Cun l articul possen sostantivé verbs (l avëi, l fé, l dì), agetifs (l bel, l burt), nu- merei (n doi, n trëi), la congiunzions (cun i ma y i sce ne ruven inió).

Per dì avisa ce ëura che l ie, adurvons l articul determinatif feminin.

Ce ëura iel pa? L ie la cater.

L ie cin menuc do la cinch.

Ce tert! L ie bele la dodesc.


2.3.4 L’adurvanza dl articul dan inuemes de persona y dan toponims

Dan i inuemes de persona ne vëniel nia metù l articul:

É ancuntà Paolo.

Sara ie pieda via nsëira.

Nia: *É ancuntà l Paolo.

*La Sara ie pieda via nsëira.

L articul ne vën nia metù, de regula, dan i inuemes de luech y de zità:

Roma ie la capitela dla Talia.

Bulsan ie na zità che pieta truep servijes.

I inuemes de nazions à de regula l articul: la Franzia, la Talia, la Svizra. Nce inuemes de ruves, crëps o lec à de regula l articul: l Derjon, l Saslonch, l Lech sant.

N aud, datrai, che l vën adurvà l articul plurel per vel’ cuinuem:

i Moroder

i Runggaldier


2.3.5 Sostantifs zënza articul

L articul ne vën nia metù sce l sostantif ne n’ie nia spezificà:

suinsom pra japé de ciamp

ntëur tublà ora de scatula

sun curtina dla da ruf

dan sief decà da verzon

da viere ora dalonc da streda

te stala de zes da ruf

sun tët nzaul pra streda

danter cësa y tublà de viers de scola

sëura troi caite pra furnel

sota banch tlo te tlas

do curtina dedora da porta

pra streda cajù sun puent

Ezezions: a mesa la nëif, dlongia l’ega, danter i lëns

L articul vën metù:

  • sce l sostantif ie cumpanià da n agetif cualificatif o ie spezificà zënza a vel’ maniera, canche n miena n post nia spezificà che vën adurvà tl plurel:

suinsom l gran pra suinsom i prei

ntëur l vedl tublà ntëur i tublei

a mesa la plaza de dlieja a mesa la plazes

dan la sief de fier dan la sieves

sun l tët dl ujin sun i tëc

sota l banch de lën sota i banc

cajù pra l gran puent cajù pra i puenc

su per l troi ërt su per i troies

L ne n’ie nia na regula per duc i caji; n dij, per ejëmpl:

se senté sun lën (l lën ie l material sun chël che n se sënta)

se senté sun n lën (l lën sciche planta)

zapé sun sas (l sas ie l material sun chël che n zapa)

zapé sun n sas (l sas udù sciche na cossa)


2.3.6 L’adurvanza dl articul indeterminatif

L articul indeterminatif vën metù dan l inuem de n individuum o n oget che ruva ite l prim iede tl test, perchël possel vester cunesciù dal emitënt (= chël che dij, che comunichea), ma bonamënter nia dal destinadëur (= chël che scota su).

Me mprestes’a n liber? (= l ie unfat ciun liber: un).

Me mprestes’a l liber? (= tramedoi sà ciun liber: chël).

L inuem a chël che l se referësc à velch de generich: zeche de nuef, nia cunesciù, de chël che n ne n’à mo nia rujenà:

É ancuntà n’ëila furnida a fosch.

É udù n cian che sautova sëura sief ora.

Coche n vëija tl segondo ejëmpl ne dij l articul indeterminatif n nia ce cian che l fova y l à nce la funzion de numerel ajache l nes dij che l nen fova mé un.

L indeterminatif n dan n numerel, curespuend al averb zirca, prësciapuech.

L sarà stat n cënt persones.

L articul indeterminatif possa nce avëi l valor de un sëul, dantaldut tla frases negatives: I ie restei zënza n euro (che uel dì: nianca un); de uni (agetif indefinit cun valor destributif): N maester (minà iel: uni maester) muessa for avëi pazienza.

Te n valgun caji al da nfé cun duta na grupa de cosses, cun na funzion che va daujin a chëla dl articul determinatif, ma cun n senificat n mumënt plu generich:

N film (= bel unfat ce film) ne n’ie nia la medema cossa de n liber
(bel unfat ce liber).


La formes di articuli

articul.jpg

La linguistica moderna concia ite i articuli tla categoria di “determinanc”.

I articuli ie i determinanc (cfr. 2.5.2) che vën dant l plu suvënz te n test. I sta for dan n ­sostantif y nes dà na informazion n cont de zeche de cunesciù (l liber) o mo nia cunesciù (n liber), de purtenienza (mi liber) o de numer (n valgun libri) y n.i. I à perchël n referimënt strënt cun l sostantif che vën do.

L articul determinatif, coche on dit, dà esprescion a zachei o a zeche che n cunësc bele; l articul indeterminatif, ntant sce, auza ora zachei o zeche che ne n’ie mo nia cunesciù.

Tl tudësch ne n’à i determinanc (= i articuli) deguna defrënza de genus tl plurel, chël uel dì che l vën mé dant una na forma.

Singuler Plurel

Masculin der Löffel die Löffel

Feminin die Gabel die Gabeln

Neutrum das Messer die Messer

Tl ladin, ntant sce, vëniel desferenzià l genus masculin tl plurel.

Singuler Plurel

Feminin: la sciadon la sciadons

la furchëta la furchëtes

la muta la mutans

Masculin: l curtel i curtiei

l mut i mutons

l liber i libri

Cfr. n chësc cont nce l capitul te: Gallmann/Siller-Runggaldier/Sitta, Sprachen im Vergleich. Deutsch–Ladinisch–Italienisch. Determinanten und Pronomen, 2010, pl. 13–53.


2.3.7 L articul partitif

L articul indeterminatif ne n’à nia n plurel. Per mustré su n plurel indeterminà possen se nuzé dl partitif de: é bujën de pan, de farina y de zucher.

L partitif auza ora na pert de zeche. L mostra su che l inuem ie na pert de n dut.

N anconta for inò de bona jënt (= danter duta la jënt nen iel nce for:

de bona jënt).

Es’a cumprà de bon vin?

L à de gran problems.

Nëus cialon de giapé de biei mëiles.

Vo ti cialëis a de tel’ blòta jëunes.


Co dijen pa? – Co scrijen pa?

de partitif vën mé adurvà sce l agetif sta dan l sostantif: Chësta ie de bona ega;

ma: Chësta ie ega pazia. Te chësc cajo à l agetif pazia la funzion de atribut de ega.


2.3.8 La preposizion articuleda

L articul determinatif possa se lië a na preposizion scëmpla y furmé na pre- posizion articuleda: dl, dla, di. La vën a se l dé dal’ancunteda danter na preposizion scëmpla cun n articul determinatif.

I articuli ne vën nia for dant, perchël, sciche paroles per si cont. Sce tulon ca la frasa: La roda dl mut ie vedla y chëla dla muta ie nueva, ie i articuli l y la liei ala preposizion che va danora, cun vel’ mudazion tla forma: de dl, dla.

Chësc ne suzed nia cun duta la preposizions.

Preposizion

Preposizion articuleda

m.sing.

m.pl.

f.s. y pl.

dan vocal

a

al

ai

ala

al’

da

dal

dai

dala

dal’

de

dl

di

dla

dl’

sa

sal

sai

sala

sal’

ta

tal

tai

tala

tal’

te

tl

ti

tla

tl’

L mut va al chino. Chësc ciof crësc sal Cason.

Tu es giapà l’aucia dala sor. Chëi ie ruvei nchin tal’ega.

Chësta ie dla fëna. Nëus on scundù la codla tla paia.

Mé cun la preposizions dates dant dessëura vën l articul tacà leprò, ma vel’ per- sona, che rejona debota, taca nce adum:

cul cun l sul sun l

cula cun la sula sun la

cui cun i sui sun i

L vën cunsià de scrì ora la forma destacheda.

La preposizion + articul indeterminatif ne vën mei scric adum:

Dé graniei a n ucel. Liejer te n liber.

Tu es giapà chësc da na muta. Chësc ie l guant de n saudé.

Preposizion + pronom ne vën ënghedenó scric adum:

Ie vede a l judé. Tu ies bon de la ndrëta.

Stina sà da l scrì drët. Tu te i maies duc canc.


Lecordete

rujené de lëur = de lëur n generel

rujené dl lëur = de n lëur che un à fat, o che n fej (n lëur spezifich)

Eserzizies

Mëter l drë articul determinatif dan chisc sostantifs.
ciof
ëiles
uedl
artist
ana
genitores
mëisa
ejam
ela
ëi
instà
udleies
ijula
orgun
aguc
andes
ola
ustaria
cazines
ujines
 
cialé do soluzions   
Mëter l drë articul indeterminatif dan chisc sostantifs.
crot
udlon
roda
afa
oma
lën
auto
dlieja
fonch
sief
 
cialé do soluzions   
Mëter l articul tl plurel o singuler dan chisc sostantifs.
patac
purga
rispl
ierba
crafuncins
ula
furmia
cudejel
ueia
ciofs
mëises
ambolc
uedli
agut
ustaries
alpinist
cazina
uf
 
cialé do soluzions