2.4 L agetif cualificatif


La familia rica de Ingrid stajova te na cësa nueva, bela y granda. I ujins pueresc vivova te na utia vedla y melciafieda. Te stua de Ingrid fovel truep chedri antics y na bibliotech cun truep libri vedli. Canche l fova n di de festa se trajovela gën sëura n guant blanch y ciauzei cueceni. Si oma ti ova nce cumprà n sbeter brum. Chël ne se tra-jovela mei sëura, ajache l fova lerch y l ova la manies longes.

Lijan chësta risses unions al savëi che la familia de Ingrid fova rica, che si cësa fova nueva, bela y granda y che i ujins fova pueresc; chësc vën a se l dé de gra ai agetifs cualificatifs auzei ora te chësc test.
Chisc agetifs adurvons per dì plu a puntin y arichì l senificat di inuemes a chëi che i se referësc. Sce i unissa straichei, pitëssa vel’ frasa n cheder nia finà y manco tler: *La familia de Ingrid stajova te na cësa o, nchinamei, zënza senificat: *Chël ne se trajovela mei sëura, ajache l fova.


L agetif (dal latin adiectivum ‘che n njonta’) ie na pert mudënta dl descurs, che vën njunteda al inuem per auzé ora na cualità o velch plu a puntin n cont dl inuem. Tla majera pert di caji iel na cuncurdanza gramatichela. Belau duc i agetfs ie perchël paroles mudëntes, che à na flescion gramatichela tl genus y tl numer (bel – bela, biei – beles). I agetifs cuncurdea de regula cun l inuem tl cuntest dla frasa:

la blòta muta          l ciaval blanch


Tl plurel
se cumporta i agetifs te na maniera defrënta. Sce l agetif à la funzion atributiva y l ie dan l sostantif, vëniel adurvà tla forma dl singuler:

la blòta mutans (nia: la *blòtes mutans)
i gran ciavei blanc (nia: i *granc ciavei)

Coche n vëija l agetif blanc, ntant sce, che vën do l sostantif, cuncurdea cun ciavei.


2.4.1 I agetifs cualificatifs y determinatifs

I agetifs se partësc su tradizionalmënter te doi grupes: chëla di agetifs cualifica- tifs y chëla di agetif determinatifs.

  • I agetifs cualificatifs dà esprescion a na cualità particulera dl inuem a chël che i se lieia; i prezisea, per ejëmpl, l cialé ora, l culëur, la forma, la grandëza o nce la cualiteies morales, nteletueles:

n bur liber n mëil cueciun

na plata chedra n auto grant y cër

n’ëila sterscia y acorta minonghes sotes y tuchedes

Truep agetifs cualificatifs à nce n antònim, chël uel dì n agetif che à l senificat cuntrer permez a n auter:

bel – burt bon stlet

nuef vedl ciaut – frëit

grant – pitl aut – bas

lerch strënt valënt – rie

  • I agetifs determinatifs (o pronominei; cfr. cap. 2.5) adroven per prezisé l inuem nia n cont de na cualità, ma n relazion de purtenienza, cunsistënza numerica, cuantità nia spezificheda, posizion tl spazium permez ai interlocutëures y n.i.

N possa i partì su te:

  • possessifs: mi, ti, si, vosc y n.i. (mi auto, vosc mutons);
  • numerei, cardinei: un, doi, trëi y n.i. (doi cumpanies, trëi ani) y ordinatifs: prim, segondo, terzo y n.i. (l prim cuncurënt, l terzo di dl’ena);
  • demustratifs: chësc, chëla, chisc (chësc guant, chisc dis);
  • indefinic: n valgun, uni, deguni y n.i. (é udù n valgun ciamorces, vede uni di cun i schi, degun sculé ie de gauja);
  • interogatifs: ce, ciun, tan y n.i. (ciun culëur ues’a?, tan d’ani es’a?);
  • estlamatifs: ce (ce unëur!, ce frëit!).

La posizion danora de: chësc, deguni, uni, vel’, ie de ublianza al scumenciamënt de n sintagma nominel: chësc ie bon y dan l inuem: uni mut va gën cun la roda.

Dan i demustratifs possa sté l agetif dut: dut chësc pan.

I determinatifs ne n’ie nia mé agetifs, i possa vester nce pronoms; perchël ti dijen nce agetifs pronominei y chisc unirà tëuc tres tl capitul 2.5.


2.4.2 I agetifs sostantivei

Te n valgun caji tol ite l agetif n’autra funzion: chëla de agetif sostantivà. La sostantivazion dl agetif vën dant suvënz nce tl gherdëina:

l ciaut l frëit

n puere n rich

na jëuna n vedl

L agetif sostantivà ne acumpanieia nia n inuem, ma l tol ite la funzion de n inuem, cun n articul, n demustratif o n numerel danora: l bon, chël dlacin, trëi jëuni.

L possa unì dant mpede n inuem astrat: la belëza (= cie che ie bel) → l bel.

Teoricamënter possa duc i agetifs unì sostantivei, ma n valguni vën dant plu suvënz:

  • n agetif masculin singuler possa giamië ora n inuem astrat:

l bel (= la belëza) l nët (= la netija)

l privat (= cie che che à da nfé cun la vita privata);

cun l articul determinatif o zënza possel mustré su na rujeneda:

ne cunësce nia l rus na traduzion tl rus;

  • n agetif plurel possa deventé n inuem che auza ora na categoria (i fertunei, i sportifs), na populazion (i ladins, i tudësc), chëi che fej pert de na grupa, na ideologia, na scuadra (i vërc = i ambientalisć, dal vërt dla natura; i ateisć = chëi che ne crëia nia te Die; i milanisć = i sustenidëures dla scuadra dl Milan).


2.4.3 Funzion atributiva y funzion predicativa dl agetif

L à funzion atributiva canche l se lieia diretamënter al inuem. L vën dan o do l inuem o do n cumplemënt lià strënt al inuem:

la blòta muta l ciampanil aut

i schi nueves i schi da garejé nueves

Tl’analisa logica ti dijen al agetif cun funzion atributiva: atribut. L atribut ie, tla majera pert di caji, n agetif che se njonta diretamënter a n inuem, cun chël che l cuncurdea tl genus y tl numer: la plata blancia (plata: inuem feminin singuler; blancia: atribut feminin singuler).

L à funzion predicativa canche l se lieia al inuem tres l verb: I sculeies ie ruvei stanc a cësa. L agetif cun chësta funzion vën dant suvënz cun l verb vester y cun i verbs copulatifs semië, deventé: L auto ie/semea nuef.

Tl’analisa logica, canche l agetif cun funzion predicativa depënd da vester iel l inuem dl predicat; canche l depënd da d’autri verbs iel n cumplemënt predicatif.

Vel’agetif ie metù adum da doi o trëi paroles y ne n’à perchël deguna cuncur- danza:

n mut daulëibon mutons daulëibon

na muta daulëibon mutans daulëibon

nsci nce:

daulëimel, dalascemesté, da redëus, dala luna, bonmarcià y n.i.

Per l solit se acumpanieia a n inuem un n atribut, ma chësta ne n’ie nia la re- gula, ajache l inuem possa avëi nce doi o de plu atribuc: Chësc ie mi blòt pitl auto. Canche l inuem ie acumpanià da doi o de plu agetifs, possa chisc unì cuncei ite te de plu posizions:

na cësa pitla, blancia

na pitla cësa blancia

mi blota pitla cësa

L agetif vën metù, per l solit, do l inuem:

i ciavëi fosc

la cësa nueva

L agetif ie de ublianza do l inuem:

  • cun i agetifs de relazion:

la produzion regionela, l’educazion artistica, la spëisa ladina

  • cun truep partizips adurvei sciche agetifs:

n mus cunesciù, ega sciaudeda, cian arfamà

  • canche l agetif sustën n cumplemënt:

n liber rich de dessënies, n fonz lucënt da cëira

Dan l sostantif iel:

  • i agetifs determinatifs y indeterminatifs:

mi cudejel chisc patins

duta l’ëiles n tel mut

chël berba uni persona

ce maester nosc pere

  • i agetifs cualificatifs plu mpurtanc sciche: bel, bon, blòt, gran(t), bur(t), stlet, rie, pitl, puere, vedl, drë(t), cër(t):

n bel luech n bur ël

na bona parola na stleta spëisa

na blòta jëuna n rie patron

na pitla rojula na gran berca

Agetifs cualificatifs cun funzion atributiva

m.sing.

m.pl.

f.sing.

f.pl.

l bel ciof

i biei ciofs

la bela tea

la bela tées

l bur mut

i bur mutons

la burta sief

la burta sieves

l bon mëil

i bon mëiles

la bona jopa

la bona jopes

l stlet vin

i stlet vins

la stleta cëina

la stleta cëines

l rie cian

i rie cians

la rie tlocia

la rie tloces

l blòt ucel

i blòt uciei

la blòta suricia

la blòta surices

l pitl ciof

i pitli ciofs

la pitla muta

la pitla mutans

l gran lën

i gran lëns

la gran cësa

la gran cëses

l puere giat

i puere giac

la puera anda

la puera andes

l vedl guant

i vedli guanc

la vedla mëisa

la vedla mëises

l drë penel

i drë peniei

la drëta forba

la drëta forbes

n cër guant

cër guanc*

na cërta rocia

cërta roces*

*L plurel masculin cër y l feminin cërta ne n’à, de regula, nia l articul danora.


Lecordete

Sce un o de plu agetifs vën a sté do l sostantif feminin plurel, pona al/ai la forma dl plurel:

Cater gialines beles y spevies.

Sce un de chisc agetifs sëurantol na funzion averbiela per l auter agetif che vën do, restel coche tl singuler:

Cater gialines bela blances y spevies.

La posizion dl agetif possa mudé aldò dla sort.

  • Chëla di determinatifs ie fërma:

Vel’ cumpanies ie bele ruvei.

Nia: *Cumpanies vel’ ie bele ruvei.

Chësta cësa ie bela.

Nia: *Cësa chësta ie bela.

  • Chëla di cualificatifs ie n mumënt plu liedia:

L vedl ost (= l ost da dant) à lascià de lauré.

L ost vedl (= vedl d’età) ie jit n pension.

La puera anda (p.ej.: n cont dla sanità) l’à paieda.

La anda puera (p.ej.: n cont de scioldi) à la stënta.

N possa dì che n agetif che vën do l inuem possa datrai nce unì dan l inuem cun l medemo senificat: na mëisa granda = na gran mëisa; al incontra chël che vën dant ne possa nia for unì do y mantenì l medemo senificat:

na puera ëila n’ëila puera.

Nce te chisc caji muda la posizion defrënta dl agetif l senificat dla frasa:

La vedla roles se à rot.

La roles vedles se à rot.

Tla prima frasa nes dij l agetif vedla, che ie dan l inuem, che duta la roles fova vedles. Chësta informazion ne n’ie nia de bujën per capì de ciuna roles che n rejona, n pudëssa la tò demez zënza che l ti vënie mancia zeche al senificat essenziel. Te chësc cajo à l agetif valor descritif, chël uel dì che l njonta particuleres al inuem a chël che l se referësc.

Tla segonda frasa, ntant sce, ie l agetif do l inuem; l njonta na informazion che ie de bujën per capì de ciuna roles che n rejona: nia duta la roles se à rot, mé la vedles. Te chësc cajo à l agetif n valor restritif, ajache l strënj ite l ciamp de referimënt a n valgun ogec auzei ora dal inuem y l va de bujën de i identifiché y de i desferenzië dai autri.

Canche n agetif cualificatif à funzion atributiva y si informazion caraterisea n inuem te si categoria, iel per l solit dan l inuem: L à na gran cësa (si cësa ie granda nia pitla).

Canche l à, al incontra, funzion predicativa y l ie bujën de desferenzië chël inuem vëniel do l inuem: Ël chier na cësa granda y nueva (ël ne chier nia na cësa pitla y vedla).

Tl plurel se cumporta i agetifs a na maniera defrënta.

  • Sce l agetif à la funzion atributiva y l ti va danora al sostantif, vëniel adur- tla forma dl singuler y te vel’ cajo te na forma scurteda.

Ël à de bon dënz.

La bona tëurtes.

I bur lecorc.

Chëla burta manëces.

Ezezions ie i agetifs tl masculin bel, pitl, vedl che à si plurel:

De biei saluc.

Fé pitli tòc de pan.

Lecurdé i vedli tëmps.

  • Sce l agetif à la funzion atributiva y ie cuncià ite do l sostantif, vëniel adur- tla forma dl plurel cun la desinënza -es:

i schi nueves

la ondes autes

Chësc vel nce per chëi caji canche l agetif à funzion predicativa y l muessa unì acurdà cun l soget tla forma dl plurel:

Chëla manëces burtes ne n’uei nia me tré sëura.

Chëla manëces ie burtes.

  • I agetifs che va danora sciche atribuc de sostantifs feminins plurei ie tla forma singulera. Canche i vën do n verb copulatif muessi avëi la forma dl plurel:

la pitla mutans la mutans ie pitles

la burta stries la stries ie burtes

la bona tëurtes la tëurtes ie bones

  • N valgun agetifs che ie dan sostantifs plurei masculins possa vester o tla forma dl singuler o te na forma scurteda. Canche i vën do n verb copulatif (per ejëmpl: vester, deventé, semië) muessi avëi la forma dl plurel:

i blòt uciei i uciei ie blòc

i bon sculeies i sculeies ie boni

i puere paures i paures ie pueresc

i rie mutons i mutons ie riei

i stlet pëires i pëires ie stlec

i bur (nia: burt) lëures i lëures ie burc

i drë (nia: drët) strumënc i strumënc ie drëc

i gran (nia: grant) mures i mures ie granc


2.4.4 Caji particuleres de agetifs cualificatifs dan l sostantif


Gran o grant

Sce l agetif à la funzion de atribut y sta dan l sostantif, vëniel adurvà la forma scurteda zënza cuncurdanza:

l gran mut i gran mutons

la gran muta la gran mutans.

L troncamënt gran vën dant, perchël, sibe tl masculin che tl feminin.

Canche l agetif à la funzion de atribut y sta do l verb, vëniel adurvà la forma ntiera y n à la cuncurdanza:

l viere grant i vieresc granc

na mëisa granda la mëises grandes.

Sce l agetif cun funzion predicativa vën a sté do l verb, vëniel adurvà la forma ntiera y n à la cuncurdanza:

l mut ie grant i mutons ie granc

la muta ie granda la mutans ie grandes.

Canche l vën sostantivà, al la forma ntiera:

tu ies n grant vo sëis de granc

ëila ie na granda vo sëis de grandes.


Bur
o burt y drë o drët

Sce l agetif cun funzion atributiva vën a sté dan l sostantif masculin, vëniel adurvà la forma scurteda zënza cuncurdanza:

l bur mut i bur mutons

l drë lën i drë lëns.

Canche l agetif cun funzion atributiva vën a sté dan l sostantif feminin, vëniel adurvà la forma dl singuler:

la burta muta la burta mutans

la drëta corda la drëta cordes.

Sce l agetif cun funzion predicativa vën a sté do l verb, vëniel adurvà la forma ntiera y n à la cuncurdanza:

l mut ie burt i mutons ie burc

la muta ie burta la mutans ie burtes

l cont ie drët i conc ie drëc

la soluzion ie drëta la soluzions ie drëtes.

Canche l vën sostantivà, al la forma ntiera:

chël ie n burt chëi ie de burc

chëla ie na burta chëles ie de burtes

tu ies l drët chël à la drëta

chëi ie mo i drëc é propi urtà la drëtes.


L agetif rie

Sce l agetif cun funzion atributiva vën a sté dan l sostantif, vëniel adurvà la forma dl singuler masculin:

ce rie tof chisc ie de rie tëmps

ëila à na rie ciera ëiles à de rie muses.

Canche l agetif cun funzion predicativa vën a sté do l verb, vëniel adurvà la forma ntiera y n à la cuncurdanza:

ël ie rie ëi ie riei

la jocera ie ria chësta persones ie ries.

Sce l vën sostantivà, al la forma ntiera:

tò cun la bones o cun la ries.


L agetif cër-cërt

Sce l agetif à la funzion de atribut y sta dan l sostantif masculin, vëniel adurvà la forma scurteda zënza cuncurdanza:

n cër giat cër giac.

Canche l agetif cun funzion atributiva vën a sté dan l sostantif feminin, vëniel adurvà la forma dl singuler:

na cërta rocia cërta roces.

Sce l vën sostantivà, al la forma ntiera:

l ie n cërt i ie de cërc.


L agetif miëur

Sce l agetif cun funzion atributiva vën a sté dan l sostantif, vëniel adurvà la forma dl singuler:

l miëur vin i miëur vins

la miëura buanda la miëura buandes.

Canche l agetif cun funzion predicativa vën a sté do l verb, vëniel adurvà la forma ntiera y n à la cuncurdanza:

l pëir ie miëur i pëires ie miëures

la cucia ie miëura la cuces ie miëures.

Per fé l degré dl superlatif relatif al la forma ntiera:

Matie ie l miëur de sautè.

La mutans dl cor de Sëlva ie la miëures de cianté.


Co dijen pa? – Co scrijen pa?

Tl gherdëina da plu da giut fovel mé l agetif feminin che perdova l -s plurel sce l stajova dan l sostantif. La gran pert di agetifs masculins che forma l plurel cun -(e)s, -esc, -c y nce cun -i, manteniva chësta desinënza dan l sostantif, ma do y do l’ai ënghe plu o manco perduda (da vel’ un l’auden mo for), bonamënter do l mëudl dl feminin.

Pludagiut univel dit: i primes tëmps, i miëures sculeies, i blòc ciofs.

Ncuei auden feter mé plu: i prim tëmps, i miëur sculeies, i blòt ciofs.


Lecordete

sot ie n agetif (‘tief’ / ‘profondo’) y à cuncurdanzes:

l lech ie sot i lec ie soc

la buja ie sota la bujes ie sotes

sota ie na preposizion (‘unter’ / ‘sotto’) y perchël ne n’ala deguna cuncurdanzes:

Sota tublà passa n cian. Sota i tublei tirel l’aria.

Sota cësa iel n verzon. Sota i lëns crëscel fonc.

La forma sota cun l’ -a ala fin, che ne n’ie nia auter che la preposizion a (<lat. AD) vën scrita adum, ajache belau duta la jënt de Gherdëina l’aud coche na unità.


2.4.5 La flescion dl agetif

Per auzé ora l genus y l numer di agetifs vëniel adurvà, per l plu, la medema formes che vën dant cun i sostantifs. L plurel ie furmà o cun la desinënza -s y si variantes, sibe tl cajo de agetifs masculins che feminins; o scenó cun la desinënza -i y la variantes palatalisedes curespundëntes, mé tl cajo de agetifs masculins. Per l feminin singuler ie generaliseda la desinënza cun -a.

Canche l vën njuntà na desinënza possel tla ravisa unì a se l dé mudazions fone- tiches, danter chëstes:

  • la sonorisazion di consonanc sëurc ala fin de parola:

grant – granda – grandes

grisc – grija – grijes

valif – valiva – valives

  • la sincopa di vocai atons tla silba finela:

sciter – scitri – scitra – scitres

  • la palatalisazion di consonanc finei:

blanch – blanc – blancia – blances

fosch – fosc – foscia – fosces

  • l tumé demez dl vocal finel -e te agetifs masculins plurei, te agetifs feminins tl singuler y tl plurel; chësc vocal vën giamià ora dala desinënzes -i, -a y -e, ala ultima doves ti val danora n -i-:

lize – lizi – lizia – lizies

eje – eji – ejia – ejies

  • l possa unì dant nce formes zënza -i:

salvere – salveresc – salvera – salveres

cëre – cëresc – cëra – cëres

  • i agetifs che fina cun -l à formes reguleres tl feminin singuler y plurel; tl plurel masculin fini cun -i, ma l -l possa nce tumé demez y lascé mé plu la desinënza:

mol – moi

  • l -l se mantën te d’autri caji:

dëibl – dëibli

  • sce n agetif fina cun -el y vën dal latin -ELLUS, al l plurel che fina ora cun -iei:

bel – biei

mujel – mujiei

  • chëi che se lieia al latin -ALE[M] finà ora, al incontra, cun -ei:

generel – generei

naturel – naturei

La formes agetiveles dl partizip passà va a una cun la formes verbeles curespun- dëntes. Aldò dla coniugazion muda nce la desinënzes. Leprò muessen sambën nce tenì cont dla formes ireguleres.

Chëles reguleres se presënta cun chësta desinënzes:

  • coniugazion: -à, -ei, -eda, -edes / -à, -ëi, -ëda, -ëdes

tumà – tumei – tumeda – tumedes

ciarc – ciarcëi – ciarcëda – ciarcëdes

  • y 3ª coniugazion: , -ui, -uda, -udes

temù – temui – temuda – temudes

  • coniugazion: , -ii, -ida, -ides

stlarì – stlarii – stlarida – stlarides

Nia duta la formes va do a n orden sistematich tler. Nsci udons che i cater agetifs tlo dessot fina tl singuler duc cun [k]; tl singuler feminin ai, al incontra, formes defin desvalives:

blanch – blancia [ ...tʃa]

lonch – longia [ ...dʒa]

fosch – foscia [ ...ʃa]

rich – rica [ ...ka]

La formes ireguleres, che ie jites troies storics desvalifs, muessen mparé. N les possa perchël nia memorisé sun na fundamënta de reflescions analogiches.


2.4.6 Cheder dla formes di agetifs cualificatifs

Feter duc i agetifs cualificatifs ie paroles mudëntes, chël uel dì che i muda la desinënza cuncurdan tl genus y numer cun l inuem che i acumpanieia (vin bon, cërn bona, crafons boni, condizions bones).

Agetifs che fina cun n vocal tl singuler masculin

m.sing.

m.pl.

f.sing.

f.pl.

ejëmpli

-ei

-eda

-edes

amalà – amalei, amaleda – amaledes,
finà – finei
, fineda – finedes

-ià

-iei

-ieda

-iedes

mpià – mpiei, mpieda – mpiedes

-cià

-cëi

-cëda

-cëdes

tacià – tacëi, tacëda – tacëdes

-e

-esc

-a

-es

salvere – salveresc, salvera – salveres

-e

-esc

-ia

-ies

muele – muelesc, muelia – muelies

-e

-i

-ia

-ies

deslije – desliji, deslijia – deslijies

ma: rie – riei, ria – ries

-eies

-ea

-ées/-eies

ciancané – ciancaneies, ciancanea – ciancanées/ciancaneies

nevicé – neviceies, nevicea – neviceies

-ii

-ida

-ides

descurì – descurii, descurida – descurides

varì – varii, varida – varides

-ui

-uda

-udes

batù – batui, batuda – batudes

pasciù – pasciui, pasciuda – pasciudes

Agetifs che fina cun n consonant tl singuler masculin

m.sing.

m.pl.

f.sing.

f.pl.

ejëmpli

-c

-ces

-cia

-ces

maladic – maladices, maladicia – maladices

piec – pieces, piecia – pieces

-sc

-sces

-scia

-sces

riesc – riesces, riescia – riesces

-sc

-jes

-ja

-jes

grisc – grijes, grija – grijes
regusc – regujes, reguja – regujes

-f

-fs

-fa

-fes

sciorf – sciorfs, sciorfa – sciorfes
zonf – zonfs, zonfa – zonfes

-f

-ves

-va

-ves

ulentif – ulentives, ulentiva – ulentives

valif – valives, valiva – valives

N valgun agetifs cun la desinënza -if tl singuler, possa avëi sibe la desinënza -ifs che -ives tl plurel masculin: ulentifs o ulentives, valifs o valives

-ch

cs

-ca

-ches

storich – storics, storica – storiches

tipich – tipics, tipica – tipiches

-ch

-c

-cia

-ces

pesoch – pesoc, pesocia – pesoces

stanch – stanc, stancia – stances

-sch

-sc

-scia

-sces

fosch – fosc, foscia – fosces

tudësch – tudësc, tudëscia – tudësces

cons.+l

cons.+li

cons.+la

cons.+les

dëibl – dëibli, dëibla – dëibles

scëmpl – scëmpli, scëmpla – scëmples

voc.+m

voc.+ms

voc.+ma

voc.+mes

brum – brums, bruma – brumes
fedom – fedoms
, fedoma – fedomes

cons.+m

cons.+mes

cons.+ma

cons.+mes

colm – colmes, colma – colmes
fërm – fërmes
, fërma – fërmes

-n

-ns

-na

-nes

furlan – furlans, furlana – furlanes

mesan – mesans, mesana – mesanes

´-en

´-eni

´-ena

´-enes

cuecen – cueceni, cuecena – cuecenes

N.B.: nce: cueciun – cueceni

cons.+n

cons.+ni/-ns

cons.+na

cons.+nes

cëurn – cëurni/-ns, cëurna – cëurnes

-p

-ps

-pa

-pes

truep – trueps, truepa – truepes

-p

-bes

-ba

-bes

stramp – strambes, stramba – strambes

-r

-res

-ra

-res

fulestier – fulestieres, fulestiera – fulestieres

tler – tleres, tlera – tleres

´-ter

´-tri

´-tra

´-tres

munter – muntri, muntra – muntres

´-der

´-dri

´-dra

´-dres

zebider – zebidri, zebidra – zebidres

-s

-sc

-sa

-ses

periculëus – periculëusc, periculëusa – periculëuses

res – resc, resa – reses

-t

-c

-ta

-tes

smort – smorc, smorta – smortes
ndrët – ndrëc
, ndrëta – ndrëtes

-t

-c

-da

-des

turont – turonc, turonda – turondes

vërt – vërc, vërda – vërdes

-z

-c

-a

-es

nsëuz – nsëuc, nsëuza – nsëuzes

fauz – fauc, fauza – fauzes

Agetifs che fina cun l consonant -l tl singuler masculin, cun mo dant n vocal o difton

m.sing.

m.pl.

f.sing.

f.pl.

ejëmpli

-al

cons.+ai

-ala

-ales

normal – normai, normala – normales

-el

cons.+ei

-ela

-eles

criminel – criminei, criminela – crimineles

cumenel – cumenei, cumenela – cumeneles

-el

cons.+iei

-ela

-eles

mujel – mujiei, mujela – mujeles

bel – biei, bela – beles

-il

cons.+ii

-ila

-iles

stabil – stabii, stabila – stabiles

zevil – zevii, zevila – zeviles

voc.+l

voc.+i

voc.+la

voc.+les

mol – moi, mola – moles

difton+l

difton+i

difton+la

difton+les

sajiëul – sajiëui, sajiëula – sajiëules

-ul

-uli

-ula

-ules

singul – singuli, singula – singules

bispul – bispuli, bispula – bispules

2.4.7 I degreies dl agetif

I degreies dl agetif

  • Degré positif: l agetif dà esprescion a na cërta cualità zënza fé referimënt a de d’autri elemënc de cunfront.

Alexander ie lezitënt.

(Ne dijon nia, sce l ie scialdi lezitënt o plu lezitënt de d’autri).

  • Degré comparatif: l mët a jì n cunfront (na comparazion) danter doi elemënc n cont dla cualità auzeda ora dal agetif, o danter doi cualiteies defrëntes che ie tl medemo elemënt.

Alexander ie plu lezitënt de Robert.

Sonia ie plu acorta che lezitënta.

  • Degré superlatif: ti dà esprescion ala gradazion de cualità al livel plu aut.

    L superlatif assolut vën fat metan dan l agetif un de chisc averbs: da stramp, da mat, aricëul, termënt, defin.

    Tl rujenà auden: boniscimo, beliscimo, ma l vën descunsià de adurvé formes cun -iscimo che ne n’ie nia ladin. Penson per ejëmpl a formes defin faledes y che ne va nia a urëdla coche: *ciautiscimo o *valentiscimo.

La panicia ie defin bona.

Chëla cësa ie da stramp granda.

L superlatif relatif vën fat cun: l plu, l manco.

Anna ie la plu daulëibon de si cumpanies.

L guant de Christine ie l manco bel.


2.4.8 L comparatif: formes y adurvanza

Comparatif

  • de maiuranza: plu... che... dan a numerei: plu de...
  • de medranza: manco... che... dan a numerei: manco de...
  • de valivanza: tan... che, coche...

L comparatif vëija dant trëi relazions puscibles danter i doi elemënc cunfruntei, a chëi che n ti dij prim y segondo elemënt de cunfront.

  • Comparatif de maiuranza: nes dij che na cërta cuantità ie majera tl prim elemënt de cunfront che tl segondo. L vën a se l dé metan l averb plu y che.

La Franzia ie plu rica che la Grecia.

Te ies plu da talënt de conc che de tudësch.

Tu ies plu lezitënt che ie.

L ie plu bel fé damat cun té che cun ëila.

Marco ie plu cuntënt che dant.

L tlima ie plu tume che frëit.

Dan numerei ons la forma plu de o manco de:

Maria à trëi mëiles, ma tu n es plu de diesc.

Paul à pià manco de set mosces.

Bulsan à plu de cëntmile zitadins.

Sëlva à manco de cinmile zitadins.

  • Comparatif de mendranza: nes dij che na cërta cuantità vën dant manco tl prim che tl segondo elemënt de cunfront. L vën a se l dé metan l averb manco dan l agetif y l segondo elemënt de cunfront, che scumëncia cun che; l va a una cun l comparatif de maiuranza.

La Franzia ie manco rica che la Grecia.

L tlima ie manco frëit che tume.

  • Comparatif de valivanza: nes dij che na cërta cualità vën dant unfat ti doi elemënc de cunfront. L vën a se l dé metan l averb tan dan l agetif; al segondo elemënt de cunfront ti val danora che.

Lukas ie tan aut che Leo.

L mëil ie tan bon che la ua.

L tlima ie tan tume che frëit.

La salata ie tan bona che i reves.


Co dijen pa? – Co scrijen pa?

Nia: Mi cian ie plu bel de ti cian y manco rie de chël cavia.

Ma: Mi cian ie plu bel che ti cian y manco rie che chël cavia.

N cont dl comparatif cfr. nce: Gröden, der Grödner und seine Sprache, 1864, pl. 69.

Agetifs cun formes de gradazion iregulera

comparatif

relatif

bon

miëur

l miëur

pitl

mënder

l mënder

grant

majer

l majer

puech

manco

l manco

truep

plu

l plu

L aniel ie mënder che la biescia. Matie ie l miëur de sautè.

L fi ie majer che si pere. Chël guant ie l plu cëre.

Ël ie plu asvelt che ie. Tu nen es udù l manco de duc.


Co dijen pa? – Co scrijen pa?

Nia: plu bon plu pitl plu puech plu grant plu truep

Ma: miëur mënder manco majer de plu

Davia che chësta formes ie bele de degré comparatif o superlatif, ne posseles nia unì integredes cun plu o manco; l ie perchël fauz scrì *plu miëur, *l plu miëur, *plu majer, *l plu majer y n.i.

Carateristiches y funzions di agetifs

agetif_1.jpg
agetif_2.jpg

Eserzizies

Mëter tl plurel i inuems y i agetifs tla frases che vën do.
Do marënda mai for n bon mëil. .
L lëuf ie n tier salvere. .
L mur ie gros plu de n meter. .
La pitla furmia porta for n gran pëis. .
Chësta joca à n busc. .
Si liber ie plu bel che l mie. .
Chël mut va gën sa mont. .
L crëp plu aut dl mond ie tl Nepal. .
L troi da mont su ie ërt y strënt. .
 
cialé do soluzions   
Valutea la posizion dl agetif te chësta esprescions y, sce la ie faleda, scrijela mo n iede. Cëla de spieghé ti cumedura.
na chedra scatula granda
na tudëscia grupa mpurtanta
n scherpënt crëp grant
la crisa mundiela politica
la nvajion turca militera
 
cialé do soluzions